| = rodica lupu-salt | Nache Mamier Angela [20.Feb.11 12:41] |
| e un poem corect dar nu are scânteia originalitatii ! trebuie sa va repuneti câteva întrebari despre mersul poeziei,evolutia ei... sunt sigura ca dupa câteva lecturi consistente veti face "saltul" de care va simt aproape ... am vazut pe agonia o poeta care scria ca dvs...si acum scrie poezie "vulgar" ,a uita complet sonetele... dar ,în cazul ei saltuleste disproportionat,dar în orice caz are mai mult succes pentru ca s-a "scuturat | |
| = Nache Mamier Angela-răspuns | Rodica Lupu [23.Feb.11 18:02] |
| Apreciez de fiecare dată lecturarea și semnul lăsat asupra textului.Nu am un stil definit, dar fiecare text reprezintă o stare, o emoție sau pur și simplu o imaginație de moment.Textul de mai sus, chiar îmi reprezintă starea de spirit prezentă.Când sufletul nu-mi va mai fi muză să mă inspire, probabil că poezia nu-mi va mai circula prin sânge, deci nu voi mai scrie. Până atunci…mă străduiesc să cooabitez cu versul, “succesul” fiind relativ,satisfacerea comunicarii cu mine prin poezie, în schimb, este imensă!Iar eu, vă mulțumesc! | |
| = Cu adevărat | Miclăuș Silvestru [24.Feb.11 06:08] |
| mă bucur citind o româncuță cu "răbdarea/ Ascunsă adânc în stâncă de granit". Deasupra adevărului "Nu torn miere-n cuvinte/sperând că așteptarea/ Din spuză va dura templul râvnit". Păstrează calea pe care o consideri dreaptă, potrivită simțămintelor proprii. Candoare, sinceritate, smerenie, iubire și multă răbdare, toate acestea sunt trăsături demne de remarcat. Citit cu multă plăcere. Mult succes! | |
| = Miclăuș Silvestru -răspuns | Rodica Lupu [24.Feb.11 22:26] |
| Mă simt onorată pentru frumoasele cuvinte și impresii lăsate aici. Vă mulțumesc! | |
| = Frumos raspuns, poeto! | Dumitru Sava [01.Mar.11 15:03] |
| Nu mă prea pricep dar eu cred că "poezia", în vers ori proză, e vibrație: a creatorului în creația sa; a textului în inima (mintea) receptorului. Orice text devine poezie când se realizează rezonanța creator-produs-cititor. Probabil că nu există formule panaceu pentru atingerea rezonanței. Atunci poezia ar deveni producție de serie. Corespunzător "trăirii" fiecărui timp se impune o anumită modă de a crea, cristalizându-se curentul literar al vremii (ex. postmodernismul). Dacă Blaga are dreptate, fiecare creator vibrează potrivit propriei "matrici stilistice". Creația ca și percepția fiind expresia deplinei libertăți, rezonanța e pură întâmplare. Deci, poezia adevărată, nu meșteșugit confecționată, este o întâmplare fericită. Nimic nu poate fi mai fals și contraproductiv decât să cauți formule de succes, urmând modele. Creatorul, atunci când îl "doare", explodează, "se deschide robinetul sufletului și al minții" și lasă textul vibratoriu să curgă din sine. Acesta poartă "chipul" autorului și, în virtutea unui magnetism misterios, își croiește albie către cei cu care poate să rezoneze. Când îi întâlnește se naște poezia. Pentru ceilalți e un simplu act de comunicare... "Succesul" nu este întotdeauna expresia nivelului de rezonare, de multe ori e conferit de notorietatea autorului. Scuze pentru "beția" verbală! | |
| = Dumitru Sava –răspuns | Rodica Lupu [02.Mar.11 00:28] |
| Nu pot decât să vă mulțumesc pentru intervenția cu care sunt întru totul de acord! Aș merge mai departe și aș spune că poezia se scrie aproape singură atunci “când robinetul sufletului și al minții” se deschide. Totuși, a scrie poezie adevărată, trebuie respectate reguli stricte de prozodie, reguli, care de multe ori nu sunt respectate! Mulțumesc Agoniei, că oferă spațiu de publicație și pentru cei cu notorietate în domeniu , însă oferă și șansa pentru cei care scriu pentru că așa simt. Această “șansă” ,dă însăși poeziei atuul de a se răspândi și dăinui atât ca valoare artististică cât și spirituală! | |
| = Nu este un sonet... | viorel gongu [03.Mar.11 14:50] |
| Rodica Lupu, poezia aceasta , din punct de vedere al sensibilității și al elementului sensibilitate este de nivel foarte bun. Acest poem NU ESTE UN SONET ! Sonetul are niște reguli, încadrându-se la categoria poezii cu schemă fixă, pe care nu le respectă decât parțial. Vreau să spun că, cu excepția tăierii în două catrene și două terține, nimic nu duce la ideea de sonetul clasic. Lungimea silabelor pe strofe este strofa 1-9, 11, 12, 12 2-12, 11, 9, 12 3-11, 11, 13 4-10, 10, 12. Privitor la ritm este atât de variabil încât nu mă voi apuca să scriu ce și cum. | |
| = comentarii la coș | viorel gongu [03.Mar.11 14:49] |
| poate acest comentariu răzbate nu este sonet nu respecți schema fixă ce o abordezi nici ritmul nu este corect am mai comentat aici, mai amănunțit, dar se pare că cenzura mi se aplică nu numai la texte. Imagini frumoase ce te recomandă pentru o poezie în vers liber | |
| = Viorel Gongu-răspuns | Rodica Lupu [04.Mar.11 06:21] |
| Domnule Gongu, textul, ca formă adduce a sonnet, analizându-l atent, desigur, nu poate fi încadrat la această categorie, cu reguli stricte( 11 silabe, ritm iambic, etc). Știu că se impune o “prelucrare”, un joc de cuvinte aranjate într-o matrice bine determinată. Dar cum a fost scris dintr-o suflare, grație stării de spirit, l-am lăsat în forma originală.Poate că ar fi fost correct să-i dau o formă de poezie clasică! Nu urmăresc un stil anume, și nici nu “meșteșugesc” prea mult la un text. Știu că tindeți spre “perfecționism” și vă admir, de aceea comentariul lăsat de dvs., mă obligă la o”vigilență” mai accentuată. Cât privește cenzura, sper că nu s-a aplicat și la comentariile textelor mele! Vă mulțumesc pentru lecturare și analiză fie ea și parțială! Numai bine! | |