| = emoționează finalul textului | Alina Manole [23.Nov.10 16:49] |
| Mi-a plăcut strofa dinspre finalul textului, emoționează, dar și te pune pe gânduri, întrebându-te dacă nu cumva e adevărat: "lumea începe sa trăiască inginerește imploziile, cuburile, plânsul. orele nu mai sunt măsura timpului nostru ci a trupului nostru - ingenioasa ascunzătoare câinii nu se grăbesc și mă descoperă încet, încet până la oasele albe ca somnul Tău." Acele ... ... sunt pauze de respirație sau de oftat? :) | |
| = semn | Marius Iulian Zinca [23.Nov.10 20:58] |
| imi pare a fi o frumoasa transpunere peste viata realului si-mi pare ca ne aducem aminte de EL-TATAL, doar in momentele..."când lumea/ începe sa trăiască inginerește imploziile, cuburile, plânsul."; prin "drumul aurit sub tălpi"..."lacrimi voi purta și eu" in placerea citirii, Marius Iulian | |