| = Teodor | Aurel Sibiceanu [11.Sep.10 20:28] |
| Nu-mi ajungea că este toamnă, trebuia să mă mai dărui și cu acest tulburător poem! Un epic excepțional crescut,condus, metafore distinse, discrete dar pline de forță... Gândesc ce actor ar putea să interpreteze acest text de excepție... Mulțumesc pentru "puținul adolescent" din mine pe care mi l-ai redat azi, aici... Mulțumesc! Pentru "neliniștea" ta - o adresă! http://www.youtube.com/watch?v=GoRa8pLbDA4 | |
| + felinarele uitate-n ferestre. Teodor Dume | Ioan Barb [11.Sep.10 22:21] |
| Am găsit aici un poem tulburător, al evocării dragostei, al pierderilor. Am citit, dincolo de cuvinte, de metefore, resemnarea în fața unor pirderi pe care nu le putem opri. Dragostea aparține prezentului, dar ne leagă de trecut, ea ne conturează identitatea. Ghemotocul de ziare vechi nu este doar orașul ci timpul care rămâne în urmă, iar viața și dragostea se aseamănă cu o călătorie cu trenul, un tren care pleacă în fiecare dimineață undeva, spre o destinație, poate spre lumea amintirilor. Ultimul vers marchează o solidaritate continuă cu Ana, cu dragostea... | |
| = nimeni și nimic nu mă poate face să uit | Silvia Goteanschii [11.Sep.10 22:21] |
| foarte bine redată graba de a trăi pe ana în jumătatea poetului îmi place scobitura din gând, șalul tricotat și orașul ca un ghemotoc de ziare vechi te-ai întors cu versuri deosebite! silvia | |
| = ... | Raul Ionut Coldea [11.Sep.10 22:29] |
| Un poem foarte frumos, mă bucur că vă recitesc aici! Mi se par foarte bune versurile: "simțeam un fel de căldură tăioasă până la os atunci mi-am dat seama că ceva doare" Se pare că puținul acela de adolescent care a rămas este încă viu și frumos. E foarte frumos construit acest univers fisurat, înjumătățit, în care frica de a trăi, de a vedea este aproape palpabilă. Un univers din care mereu lipsește ceva. Finalul nu are nevoie de multe cuvinte, e perfect. Cu prietenie, Raul. | |
| = poemul tău, Teo, este un | Ottilia Ardeleanu [12.Sep.10 11:40] |
| semn că, lăuntric, tinerețea nu moare niciodată! este un poem delicat, fluid, liric. "sunt trist și incompatibil cu secunda în care am iubit pe jumătate de bancă" Ottilia Ardeleanu | |
| = Mă bucur | Liviu-Ioan Muresan [12.Sep.10 11:41] |
| să vă recitesc, domnule Dume. Chiar îmi era dor de scrierea dumneavoastră. Văd că aici ați introdus un personaj, Ana, e o decizie inspirată, prinde. Îmi place și faptul că ați ales un nume românesc. De obicei se încearcă cu nume exotice, ceea ce duce la un fals în percepție. Un poem reușit. LIM. | |
| = re*aurel sibiceanu, silvia goteanschii | Teodor Dume [12.Sep.10 17:00] |
| mulțumesc domnule aurel pentru trecere și însemnul pentru a asculta ceva frumos. mi-a plăcut interpretarea. silvia, mi-a fost dor de trecerea ta. ai sesizat bine acele clipe uitate-n șalul tricotat. te mai aștept mulțumiri amândorura cu multă sinceritate, teodor dume, | |
| = mulțumiri, ioan barb... | Teodor Dume [12.Sep.10 18:44] |
| pentru trecere și remarcă. steluța ta va lumina printre cuvinte dar și în fereastra gândurilor mele. și da bine punctat. noi suntem doar în trecere pe aici. ne asemănăm foarte mult cu trenul care mereu pleacă... cu prietenie, teodor dume, | |
| = multumiri, raul ionut coldea, ottilia ardeleanu, liviu ioan muresan... | Teodor Dume [13.Sep.10 20:15] |
| pentru trecere si semnul vostru, semn care ma bucura mult de tot. imi pare bine atunci cand cineva trece prin poezia mea si/mi da binete va mai astept cu prietenie teodor dume, | |