= am citit | Raul Ionut Coldea [30.Aug.10 02:10] |
Am citit o poezie interesantă, care începând cu a doua strofă adună multă tensiune pe care o eliberează apoi în final. Permiteți-mi să vin din nou cu o sugestie, sper să nu supăr. Cred că ar fi mult mai bine fără primele 4 versuri și fără "între frunze de iederă". Din nou spun: nu știu dacă am dreptate și sper să nu fie cu supărare. Cu prietenie, Raul | |
= Doamna Ottilia! | Aurel Sibiceanu [30.Aug.10 08:52] |
În primul rând vă felicit de cum ați operat modificările în poemul mai vechi - e mai mult decât în regulă. În al doilea rând îmi exprim admirația pentru ideea de a vă înamora aproape carnal de singurătate, ori poate e reciproc amorul... Poemul are tensiune, este o nostalgie frumaosă... Poate ar trebui să înlocuiți scorbura, iar timpul trebuie strivit de-a binelea, că merită, simt și eu asta, pe amărâta-mi de piele... Sărut mâna! P.s.:Citind titlul, o clipă m-am speriat, abia uitasem de trădarea Sharonei Stone! Apoi mi-am revenit! | |
= Domnilor, | Ottilia Ardeleanu [30.Aug.10 11:40] |
Raul: mă bucur că poemul degajă un aer interesant. nu cred că sugestiile unui prieten m-ar putea supăra, vreodată. doar dacă nu ar fi sincere (iar asta s-ar simți!). deocamdată, poemul rămâne așa. mulțumesc. domule Aurel Sibiceanu, mulțumesc pentru cuvinte. mă voi gândi pentru o modificare acolo. Ottilia Ardeleanu | |
= Strănut... lesbi | Dragoș Vișan [30.Aug.10 12:02] |
Încolăcirile lesbi ale singurătății. O metaforă originală într-un poem întreg, care definește starea poetică a eului liric feminin din orice etapă de vârstă. Particularitatea acestui eu liric este clar definită. Heterosexual, eul liric feminin devine lesbi când acuză la un moment dat iubirea că... strănută. | |
= Dragoș, | Ottilia Ardeleanu [30.Aug.10 14:21] |
îți mulțumesc pentru aceste cuvinte care evidențiază "chipul" poemului. Ottilia Ardeleanu | |