| = "din ghemul vieții fecioarele își țes cămăși de borangic" | Alexandru Gheție [26.May.10 09:43] |
| frumos curge inspirația aceasta, asemeni versurilor acestui poem... "doar tu femeie" - prin repetarea acestor cuvinte se deplasează accentul, se sugerează rolul ei, a celei ce plămădește istorii, schimbă povești, oglindește dureri... Final reușit, acel "eu", separat, singur, retras este sugestiv și puternic. Mi-au plăcut imaginile de aici, unitatea versurilor și modul acesta tainic prin care femeia se... ridică. Cu plăcerea lecturii, alex | |
| = doar tu femeie cu mîinile tale plămădești | Maria Prochipiuc [26.May.10 22:22] |
| Alex - Nu uita că sursa acestor așa zise versuri sunt altele, mi se întâmplă uneori că mă transpun atât de mult în poemul altuia încât mi se pare că face parte din mine, din sufletul meu și atunci, vreau ceva asemenea, sper că nu am folosit nimic care să ducă spre altceva...îmi place enorm să văd lucrurile prin ochiul celuilalt, în acest caz prin ochiul bărbatului de lângă tine. Mi-ai înțeles cuvintele și sfârșitul mi l-aș fi dorit să dea de gândit, nu am găsit altceva mai puternic decât acel ,,eu,, Eu pot fi eu, eu poate fi el, poți fi tu și invers la fel. Mulțumesc de comentariu. | |