| = o harta | Alexandru Gheție [26.Apr.10 19:51] |
| o poezie concentrata si reusita... o poezie rece :). Am remarcat in primul rand finalul, hartia aceea impaturita, intr-un fel ai atins acolo toate plecarile si sosirile tale. Si nu numai... Cu placerea lecturii, numai bine, alex | |
| = . | ecaterina bargan [27.Apr.10 06:39] |
| esti intotdeauna atat de pozitiv. imi plac cititorii care se uita cu ochi buni la poezie. :) | |
| = cu ochi buni | Alexandru Gheție [27.Apr.10 10:24] |
| katy, crede-mă, sunt destui care intră pe pagina cuiva doar ca să cârcotească :). Iar eu las comm-uri doar acolo unde îmi place ceva. Și minusuri găsim la orice scriitor din lumea asta. Cu ochi buni, mereu... numai bine, alex | |
| = Îți spun și ție | Ochian Nicusor [27.Apr.10 12:20] |
| Consumăm din unică folosință, lucruri interzise pe care ai vrea să le faci, îți sunt palpabile dar îți lipsesc instrumentele necesare, ne legăm de timp, dăm vina pe relativitate atunci când ne căutăm o motivație pentru momentele când nu vrem sau nu avem curajul sa facem “pasul” Un poem ”gară” unde îți ții (ne ținem) pe harta traseele, plecări și sosiri din noi, dorințe ne/împlinite a nemulțumirilor, le simți doar tu în ploaie maruntă. Un poem ce rezonează cu sufletul Cu plăcerea lecturii Nicu | |
| = Ecaterinei | Dragoș Vișan [28.Apr.10 15:43] |
| Ai schimbat discursul. Am remarcat schimbarea prozodică. Rarefierea imaginii te prinde bine și ea. Dar caleidoscopicul simili-jurnal din toată poezia și proza ta, foarte personale și autentice, rezistă, ca dintr-o cameră de luat vederi portabilă. Aici este un fotomontaj rarefiat, o hartă montană-citadină, însă limbajul ales e la fel de atrăgător, poate mai potențat pe centimetrii pătrați. | |
| = ce blânzi sunteți cu mine | ecaterina bargan [28.Apr.10 22:33] |
| alex, sunt și eu printre cârcotași, dar printre ăia cu bune intenții. oricum, mă simt teribil de vinovată pentru toate punctele amare pe care le-am risipit fără rost de-a lungul timpului. să știi că poți să vii și cu ochi răi la mine în pagină, eu nu mă supăr pe tine. nicușor, mai am pastă în pix. scriu cu negru, de alte instrumente nu am nevoie. dacă doamne ferește ajung atât de săracă încât să nu-mi pot permite un stilou, o să folosesc tastatura. dacă n-o să am bani să plătesc lumina, mă duc la bibliotecă. fără griji. lui dragoș, că drag îmi mai ești... exeget. o să mă străduiesc să îmi păstrez proprietatea de rarifiere a imaginii, poate în proză, că la poezie mă gândesc să renunț. sper să reușesc să mă las și de viciul ăsta. mersi pentru "o hartă montană-citadină". sună atât de frumos, încât aș scrie un roman pornind de la asta. | |
| = Bine venita marturisire! | constanta mezdrea coman [28.Apr.10 22:33] |
| Kathy, discret figurat tabloul dintr-o gara si din gandurile care-insfarsit!-in poem doar, ni-l devoaleaza de pe pelicula din buzunar care altfel-pe ploaie,la lumina zilei-s-ar voala...frumos marturisit! Constanta Mezdrea Coman. | |
| = . | ecaterina bargan [29.Apr.10 06:14] |
| constanța, da, fotografii nedevelopate. bine simțit. | |
| + Așteptarea mai mult pe peron, sau între Gară și liniile vieții | Dragoș Vișan [21.Jul.23 12:16] |
| Pentru (ne)liniștea căutării, într-un grup, între Gară. Lumea e o Gară puțin mai mare. Nu vedem încă trenul, nu stăm neapărat într-o sală de așteptare, dar lângă noi stau bagaje. Și pașii sunt porniți să urce, când o veni vremea,-n vagoane! | |