= On ”poveste” | liviu ofileanu [22.Mar.10 23:26] |
Anca, ”o singură poveste”, mă duce cu gândul la Paradisul pierdut, la decăderea iremediabilă a omului, pe care nici vrăjitoarele nu-l mai pot ridica din deșertul propriilor convingeri. Îmi place poemul tău pentru nota optimistă a versurilor de început și mijloc, unde creionezi lumea care ar trebuie să fie cu adevărat: ”desenez copii în brațele mamelor drumuri perfect drepte și neapărat zâmbete tuturor” ”apoi mă apuc de corectat toate poveștile triste de schimbat sfârșituri în începuturi de înviat morți cu apa vieții” | |
= Liviu | Anca Zubascu [23.Mar.10 12:58] |
Sunt niste ganduri "de dimineata" in fata cestii de cafea. Ai inteles bine textul. Ma bucura trecerea ta. Anca | |