| = *** | Paul Gabriel Sandu [20.Mar.10 12:10] |
| Imaginea motociclistului cu o cusca de pasari pe sa e plina de expresivitate, la fel ca si zgaltaitul luminii; poeziei insa ii lipseste ceva, e construita, e construita pe un cliseu (viata ca suferinta vs moarte), iar cele doua versuri inainte de final nu reusesc sa se integreze in poem si nu se fac auzite; | |
| = raspuns | Vasile Mihalache [20.Mar.10 16:59] |
| Comentariul tau este o prima impresie, dar ma onoreaza desigur. In general, pentru cititorii fideli, legaturile intre versurile mele deseori sunt unice, rar sar in ochi.Poemul de azi imi place, pentru ca se refera strict la realitate, care este un cliseu dupa care realizam cu totii mereu copii mai clare sau mai incetosate. | |
| = "Nu-i zgâlțâie lumina" | Alexandru Gheție [21.Mar.10 14:04] |
| M-a atras acel "nu-i zgâlțâie lumina"... daca fiinta nu are nevoie de aceasta revelatie - ("Credeam că sunt mort/Dar, iată, mai sufăr"), nimic nu-i zgaltaie. si da, viata e frumoasa, motociclistul alearga cu o "cusca de pasari in sa" - tocmai ca sa apara aceasta idee din final, zgaltaitul, miscarea, viata. Cusca de pasari in permanenta viteza este probabil esenta vietii, restul raman "pe scaun, pe gard, în memorie". Poem concentrat, cu imagini reusite, natrale. cu placerea lecturii, numai bine, alex | |
| = raspuns | Vasile Mihalache [21.Mar.10 21:32] |
| Multumesc Alexandru Ghetie pentru citire si generozitatea interpretarii. | |