| = patratul | Dana Stefan [01.Feb.10 13:58] |
| e foarte mult cum spui aici.:) sub amprenta unui sentiment, poti sa desfasori ca dintr/un ghem de ata foarte subtire, fiecare insemn pe care l/ai asezat in compozitia ta. apoi, fiecare dintre aceste elemente compozitionale, au simbolul care tot asa poate fi intors pe doua fete. e aici: patratul, simetria, golul si plinul, firul ariadnei, inima mar, Lumina, vietuitoarea care isi rontaie pana si propria/i blana, exista balantul dintre lumina si noapte, bine si rau, da si nu, copacul vietii ( verticala singurelor insemne scrise, chiar si daca atipice, scrise asa vertical, in alfabetul nostru ).. cuvantul insa e centrul de interes al paginii. el se vrea INCLUS in toata povestea asta. in el sta toata greutatea compiozitiei vietii. vizuala aceasta e ca si un dar pus la vedere cu generozitate, ca fiecare sa ia din el ce ii lipseste. parte cu parte... cu placerea lecturii, Linea | |
| = ... | Marinescu Victor [02.Feb.10 07:56] |
| Dana, firul asta, duce acolo unde ajungi. important este ceea ce simti si cum si pentru fiecare lucru nefacut, exista o noua zi, alb si negru, si mai ales, exista oameni. nu pot decat sa-ti multumesc pentru cum ai povestit. mi-a placut foarte mult. Victor | |