| = LIM | Mihaela Roxana Boboc [20.Jan.10 19:14] |
| Un poem emoționant, o rememorare a casei bătrânești, a gesturilor bunicilor, a zilelor care curgeau lin, dar tocmai acea rutină îi lipsește poetului acum. Se simte un dor nebun de vremurile de altădată. | |
| = Cu placerea lecturii! | Lory Cristea [20.Jan.10 19:58] |
| Evoci un timp demult uitat dar cu mare incarcatura emotionala in ceea ce priveste radacinile tale, ceea ce inseamna fundamentul fiecaruia dintre noi: amintirile legate de ceea ce suntem. E frumos aici, ca in basmul lui Delavrancea pe cae tu ni-l spui conform cu vremurile noatre. Cu placerea lecturii! | |
| = LIM | Ottilia Ardeleanu [20.Jan.10 20:18] |
| "Satul acesta" există încă, viu deși trecut, datorită bunicilor. Amintirile revin cu acea nostalgie pe care, cred, fiecare dintre noi o încercăm odată cu trecerea anilor și prăfuirea chipurilor celor ce ne-au fost călăuze, modele, sprijin… “iluminare pe fețele lor.” – vorbește, în economie de cuvinte, despre acea mare dragoste pe care bunicii o revarsă asupra nepoților lor. Văd, ca și când ar mai fi reale, imaginile ce se proiectează în trecutul destul îndepărtat, desprinse din următoarele versuri: “din bancă a rămas o scîndură prinsă într-o parte de un fier ruginit stînd pe ea imaginea ștearsă a bunicii înjură mașinile de după gard chipul bunicului pentru o clipă vreascuri aruncate după găini.”. Acest poem m-a trimis înapoi, spre vremurile copilăriei petrecute alături de bunicii dragi mie și spre locurile natale de o rară frumusețe în toată simplitatea lor. “privesc o clipă zăvorul îl trag și plec fără a-mi întoarce privirea”! – nu-i așa că te desprinzi cu greu? Ottilia Ardeleanu | |
| = desen | Vasile Mihalache [21.Jan.10 09:14] |
| Poemul este un desen nostalgic pretios prin starea concentrata a sentimentului si prin precizia detaliului ramas pe retina memoriei;ex: fierul ruginit care mai tine o scindura din banca cea veche. | |
| = pentru.... | ciutura carmen luminita [21.Jan.10 13:33] |
| fiecare dintre noi exista un sat, o poarta care scartaie, o curte de multe ori goala, privirile ne vor ramane agatate de amintiri si de frumusetea unor ani trecuti in firescul vietii, iti multumesc, dragul meu prieten, pentru emotia oferita ps:scuze pentru lipsa diacriticelor | |
| = Dragii mei | Liviu-Ioan Muresan [22.Jan.10 12:40] |
| Vă mulțumesc pentru cuvinte și înțelegere. Scuze de întîrzierea răspunsului. Vă mai aștept cu plăcere. LIM. | |