| = * Condei autentic de prozator | Călin Sămărghițan [12.Jan.10 10:00] |
| Comentariul ”pe metru pătrat” nu se poate aplica aici, deoarece e vorba de un cu totul alt nivel al scriiturii. Îndrăznesc să spun că suntem martorii unui condei autentic de prozator, vocea auctorială e foarte sigură și fără a se implica afectiv în soarta personajelor își impune o anumită distanțare prin care relatarea devine credibilă și cursivă. Subiectele autoarei n-au fost niciodată tratate superficial. Le duce întotdeauna la bun capăt, e atentă la detalii, dă dovadă de luare în serios a scrisului și nu în ultimul rând de o nativă abilitate în a trezi interesul cititorului. Are o curgere naturală ce vine ca un tăvălug de gânduri uneori, însă ele sunt bine temperate și gestionate la timp, există o extraordinară luciditate în mânuirea cuvântului și o veridică construire a personajului. Deci talent, nu? Deja după prima parte m-a câștigat ca cititor. Te miști ușor prin text, dar rămâi prins în mrejele lui. | |
| = Proză autentică, captivantă emoțional | Amelia Mociulschi [12.Jan.10 11:58] |
Întradevăr ești un prozator autentic ce te absoarbe total în scrierile lui. Te face să uiți de prezentul tău, pătrunzând în lumea prezentată de el. E bine, foarte bine! | |
| = Roxana | Atropa Belladona [12.Jan.10 13:09] |
| Citindu-ti si textul acesta, pot spune ca sunt onorata , avand un cititor/autor ca tine. Impresionant text, nu numai ca redai cu mana sigura trairile personajelor, dar reusesti sa transmiti aceste trairi cititorului, facandu-l sa rezoneze cu ele, demonstrand talentul si puterea de patrundere dincolo de aparente a autorului/observator . Lecturat cu placere, carmen | |
| = Călin :), Amelia, Atropa! | Roxana Sonea [12.Jan.10 13:57] |
| Calin:) ...(mai are sens să tot repet cum mă bucur?) Îți mulțumesc de imbold, din nou. Îți răman tare datoare. Ai spus niște lucruri foarte frumoase în comentariu, sper să le iau cu mine si să le regăsești în textele viitoare. Știi, ștacheta. Te aștept mereu cu emoție și cu frică, ești un cititor atent. Amelia, mulțumesc de trecere și de comentariu, sper să mai calci ...în textele mele. :) Atropaa! îți dai seama că e onoarea mea să treci pe-aici cu un asemenea comentariu. Ești unul dintre puținii autori care reușește mereu să mă binedispună, iar o lectură plăcută nu-i așa ușor de oferit. Lady, thank you for passing, și lasă, te rog, un șiret de dialog savuros cum numai pe la tine găsesc. :) Mulțumesc de aprecieri, înseamnă mult. vă mulțumesc :) | |
| = Ti-am spus eu!? | Lesenciuc Teodor [12.Jan.10 18:04] |
| eh, esti in mana draga mea si eu n-am de gand sa repet toate laudele aduse deja, stii si tu ca le meriti. grija la typos, strica bunatate de text (n-am vaz decat una dar tot iti zic, asa ca sa nu ti-o iei in cap :P) ma-clin. :D | |
| = Mai mult... | Gârda Petru Ioan [12.Jan.10 20:07] |
| "mai mult medicinistă decât scriitoare" (din biografia autoarei) Mă tem că în curând vei fi mai mult scriitore decât medicinistă. Ai creat un unuvers virtual rotund, credibil, în câteva zeci de rânduri. Ca rezumatul perfect al unui roman. Oare mai e necesar romanul? | |
| = Roman în facicole | Dan Norea [12.Jan.10 20:45] |
| Chiar dacă se prefigurează un roman, deocamdată fiecare episod parcă ar fi un fascicol, oarecum autonom. Asta pentru agonia e atrăgător, episoadele pot fi citite fiecare separat, dar pentru un roman, fragmentarea poate fi o lipsă. La un roman unitar, ar trebui să rămâi în permanentă așteptare a episodului următor. Deocamdată e devreme, s-ar putea să greșesc și următoarele episoade să întregească unitatea. Stilul mi se pare fluid, personajele ușor îngroșate, dar cu o psihologie plauzibilă. Emoția produsă e bine temperată. Deși uneori subiectul pare de telenovelă (legătura simultană cu cei doi frați, peripeții plecate de la țară până în inima Europei), tratarea lui se deosebește radical, ba aș putea spune în extrema opusă - lucid ca un bisturiu. Talentul e vădit, îți urez ca și în medicină să mânuiești bisturiul la fel de bine. :) | |
| = theo, Petru, Dan | Roxana Sonea [12.Jan.10 23:44] |
| Theo, iti dau binete de trecere, bun si loial cititor al typos-urilor mele. crin trademark. O sa incerc sa le depistez si anihilez. Multumesc de comentariu si te-astept, sa ma tragi de maneci, sa ne dumirim cum e cu verbele, cu emotiile, de-astea. :) Petru, sa te-auda cineva acolo sus. La asta ma gandeam azi in drum spre facultate, daca e posibil sa faci doua lucruri bine deodata. Dar daca Barbu a fost matematician... poate. Nu?:) Romanul... nu ma speria, hai sa zicem ca nu e necesar, uite ce bine ma pricep sa fac un rezumat. Poate intr-o zi, cu multi neuroni intinsi la soare, o sa se intample. Ma bucur de trecere, e prima data cred. :) Dan, ai dreptate cu impartirea atunci cand este vorba de un roman-serial-online. Trebuie facuta pisihologia cititorului online. Aici nu e un roman (iar ma ia cu fiori), e o povestire care s-a cam intins, si-am impartit-o in trei bucatele. Un final palpitant pentru partea aceasta n-am, desi avand in vedere ca suntem online, n-ar fi stricat. N-am gandit-o ca un serial deloc, am gresit. :) dar ma bucura trecerea ta, mai ales ca e atat de serioasa, cand in paginile tale caut umor. Va multumesc de pareri, aprecieri si sfaturi. :) | |