| = Cuvântul și Lumina | Maria-Gabriela Dobrescu [17.Dec.09 01:48] |
| Domnule Emil, am citit cu emoție epilogul. I-am însoțit pretutindeni pe vohieni și mă despart cu greu de povestea lor. O voi păstra, însă, în gând alături de alte povești de suflet. Apreciez talentul și forța cu care ați scris și aștept o nouă poveste. Cu prietenie, maria | |
| = Maria, și eu... | Emil Iliescu [17.Dec.09 20:23] |
| Maria, și eu sunt fericit că nu i-ai lăsat singuri pe vohieni în periplul destinului lor! Cât despre o nouă poveste, deși în sertarele gândului foșnesc alte câteva, îmi voi permite o pauză. Am niște proiecte mai vechi, care așteaptă cuminți să le vină rândul. Până atunci, voi fi doar un martor mut al zbaterilor lirice ale acestui site. Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = '' în dulcea limbă a strămoșilor'' | Doru Emanuel Iconar [18.Dec.09 13:18] |
Un sfârșit perfect pentru anotimpul ce-a sosit. Vă așteptăm cuminți și noi cu alte povești, alte călătorii, în fascinanta lume a cuvintelor. Doruleț | |
| = Doruleț, să ne revedem... | Emil Iliescu [18.Dec.09 15:52] |
| Doruleț, să ne revedem, să ne regăsim și să ne recitim sănătoși prin fascinanta lume a cuvintelor! Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = mi-a luat... | Jack Spiner [21.Dec.09 10:05] |
| ... ceva timp să citesc textul, mai ales că a depășit dimensiunile unei nuvele obișnuite (se apropie mai mult de roman), dar îmi pare bine că am așteptat să fie finalizat pentru a-l citi pe tot odată. nu-i nimic de reproșat la proza asta. este de calitate – subiectul pe măsură – mesajul de asemenea. am spus-o și o mai spun: în loc să facă schimb de recompense cu alți colegi, “steluțarii” ar trebui, atunci când într-adevăr dau peste un text de calibrul acestuia, să nu-l trateze cu indiferență. | |
| = Dragul meu Jack... | Emil Iliescu [21.Dec.09 23:06] |
| Dragul meu Jack, cuvintele tale conteaza mult mai mult decât orice steluță! Sunt sincere, și dovedesc că ai citit cu plăcere acest text. Sărbătorile să-ți fie îmbelșugate! Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = cel care aduce cuvântul... | Teodor Dume [24.Dec.09 10:53] |
| domnule emil, citesc aproape tot ceea ce postați, deși proza e un capitol mai vitregit , drept pentru care mă simt vinovat. fragmentul de față mi-a prilejuit bucurie dar și un motiv de a vă ura multă sănătate, bucurii alături de cei dragi și un crăciun fericit! multă stimă, teodor dume, | |
| = D-le Teodor, chiar dacă... | Emil Iliescu [24.Dec.09 16:03] |
| D-le Teodor, chiar dacă proza prin lungimea uneori plictisitoare a textelor îi împiedică pe unii sau pe alții să intre pe pagina mea, faptul că cei care îmi sunt aproape o fac cu sinceritate și căldură, înseamnă foarte mult pentru mine. Vă mulțumesc și vă doresc un Crăciun cu împliniri și fericire personală și familială! Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = ... | Silvia Bitere [25.Dec.09 09:28] |
| Domnului prozator Emil Iliescu tot respectul si un Craciun Fericit! Am citit și eu cu plăcere "Inelul pescarului". Cu drag, Silvia | |
| = Silvia, îți doresc... | Emil Iliescu [25.Dec.09 19:23] |
| Silvia, îți doresc tot binele din lume și îți mulțumesc pentru că ai fost aproape de eroii mei! Crăciun fericit! Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = semn... | Petruț Pârvescu [25.Dec.09 19:24] |
| *** am citit cu placere. va doresc Sarbatori fericite! | |
| = D-le Pârvescu, mă bucur... | Emil Iliescu [25.Dec.09 19:28] |
| D-le Pârvescu, mă bucur că ați lăsat acest semn și va urez și eu un Crăciun cu pace sufletească și împliniri personale! Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = La epilog | Călin Sămărghițan [28.Dec.09 13:13] |
| După cum mă și așteptam, spre final povestirea devine tot mai mult o parabolă despre efemeritate și adevărate valori, despre minți, inimi și caractere umane. Ceea ce apare încă dintru început, ”renașterea” ființei umane, este firul director al întregului text. Meandrele lui au fost urmărite cu minuțiozitate și cu un stoicism demn de remarcat. Cred că am mai spus-o, autorul este un prozator de cursă lungă, iar aceasta nu este la îndemâna oricui. Proiectarea întâmplărilor în spațiul religios îi conferă profunzime. Cel mai dificil cred că a fost asimilarea mentalităților antice, a tiparelor de gândire, permițând totodată conducerea narațiunii înspre sensurile dorite de autor. Mi-a lăsat aici impresia unui prozator ”sigur” pe soarta personajelor sale și pe evoluția subiectului, deși este limpede că la un moment dat s-a lăsat el însuși purtat de fluidul interacțiunilor. (Prin extrapolare, nu că m-aș compara, dar mie nu-mi reușește acest lucru și mă copleșește personajul creat și am avut mereu senzația că nu mai pot să-l ”stăpânesc”.) O altă notă aș face-o asupra reușitei redări a tensiunii dintre o civilizație barbară și cea romană, marcând slăbiciunile ori calitățile fiecăreia, dar și prelungirile retorice ale acestora înspre mentalitățile de astăzi.. De asemenea este de remarcat limbajul poetic omniprezent, și a cărui inserare nu permite monotoniei să-și facă loc, aduce pete de culoare, ori adevărate momente de relaxare în cursul acțiunii. Cu un indubitabil condei de talentat prozator, dl. Emil Iliescu a dus la bun sfârșit o narațiune de forță, să recunoaștem, pentru un spațiu virtual, în care există riscul pierderii cititorilor pe un parcurs atât de îndelungat. | |
| = D-le Călin, mi-am dorit... | Emil Iliescu [28.Dec.09 18:06] |
| D-le Călin, mi-am dorit ca vohienii care mi-au invadat imaginația într-o noapte cu numele lor aspru, dur ca înseși stâncile bătute de valuri, să fie un simbol al "renașterii" - cum perfect ați sesizat - din stadiul de neam barbar spre o civilizație care a strălucit în lume. Dacă am reușit sau nu, rămâne ca cititorii să hotărască. Am vrut să caut un echilibru între cele două popoare și lumi, căci fiecare a adus ceva celuilalt, iar contopirea firească din final a dus la un popor nou și demn. Totuși ideea centrală de la care am pornit, acea scânteie care pune în mișcare un text, a fost cea a inelului pescarului, simbol al atragerii la credința Învățătorului a unor popoare care fie nu l-au cunoscut, fie l-au răstignit cu cruzime. Aveți dreptate, personajele pe care le creezi îți permit până la un punct să le domini, să le canalizezi destinul spre estuarul dorit de tine. Dar la un moment dat ele încep să trăiască viu, dinamic, în arealul în care i-ai aruncat și își croiesc singure soarta, lăsându-te doar în anumite momente să le mai arăți firul ariadnic al labirintului existențial. Cât despre riscul pierderii cititorilor, eu sunt de un principiu: oricâți te citesc, dacă au rămas în suflet cu un dram din poezia textului tău, este suficient! Mulțumesc mult pentru acribia comentariului și să ne citim cu plăcere și în noul an! Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = un nucleu dramatic... | Carmen Duvalma [29.Dec.09 14:27] |
| Emil, am poposit de multe ori în lumea prozelor tale, cu discreție, fără să las vreun semn. Profit de faptul că ,,Inelul pescarului" a ajuns la epilog, pentru a remarca atmosfera pe care ai reușit să o construiești, prin realizarea unei legături între descrierea spațiului, proiectarea în timp, simboluri și personaje de epocă.Poate te gândești la o dramatizare a prozei, având în vedere existența unui nucleu dramatic? Multă inspirație în noul an! Carmen | |
| = Carmen, am să mă gândesc... | Emil Iliescu [29.Dec.09 18:17] |
| Carmen, am să mă gândesc la sfatul pe care mi l-ai dat și pentru care îți mulțumesc! Comentariul tău este onorant pentru mine și mă bucură faptul că încă există pe acest site cititori cărora le place să poposească în lumea mitului. Îți doresc multă inspirație și un an nou cu bucurii! Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = In loc de stelute... | Mihail Gabriela [05.Jan.10 12:08] |
| Intr-adevar, nu aveti nevoie de nicio steluta! Stelutele vi le oferim noi, cei care va citim cu drag si care asteptam mereu continuarea... Si daca ati domina de fiecare data personajele pana la final, poate ca scrierile dumneavoastra si-ar pierde din farmec, personajele s-ar simti intr-un corset care le-ar diminua vitalitatea. Sa aveti un an plin de inspiratie pentru a ne putea intalni cat mai des pe aceste pagini! Cu prietenie, Gabriela | |
| = Gabriela, mulțumesc... | Emil Iliescu [05.Jan.10 14:34] |
| Gabriela, mulțumesc pentru aprecieri și pentru urări! Eroii mei vor avea oricând șansa să existe prin ei înșiși și, implicit, prin voi, cititorii mei apropiați! Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = felicitari | rosculet ioana catalina [06.Jan.10 21:57] |
| Domnule Emil, am citit pe nerasuflate ''Inelul Pescarului''si-mi doresc ca intr-o zi sa pot sa scriu ca dv.Va multumesc! | |
| = Ioana... | Emil Iliescu [06.Jan.10 23:32] |
| Ioana, ai doar 13 ani, deci ai tot timpul să scrii despre oameni și pentru oameni! Trebuie numai să iubești mult cuvântul și să-l îmblânzești sub pana ta. Îți doresc succes! Mulțumesc pentru semnul lăsat! Cu prietenie, Emil Iliescu | |