| = ... | Carmen-Manuela Macelaru [13.Dec.09 07:29] |
| titlul pe cât de natural pe atât de incitant. folosirea apelativului "iubito" atât de mult accentuează foarte bine starea, mă duce cu gândul că și tu o iubești. câți cai să tocmesc atunci când Domnul o să pornească pe urmele mele? un vers foarte original. viza de condor, nor în forma sânului, îngerii vor lapte și multe alte construcții scot poemul în evidență. mcm | |
| = șoarece chinezesc-numai asta nu e frumos, chiar daca sunt anti Made in Chin | Maria Gold [13.Dec.09 09:05] |
| Zimbesc Silistene , am citit frumos, am zis: a 'nebunit poetul meu, hmm, imbatrinim, ai? Te intorci pe unde nu mai sint carari nici pe apa nici pe uscat, chiar asa de singur si trist esti? Imi pare rau, credeam ca esti numai intr-o petrecere, dar n-am dreptate, am?" | |
| + Ubi tu Gaius, ibi ego Gaia | Vasile Munteanu [13.Dec.09 10:02] |
| când faci din Femeie o icoană, rugăciunile se cer scrie în aer; voiam să spun, desigur, într-un avion; sau măcar în așteptarea acestuia - într-o aerogară în care, cu puterile scăzute, poetul refuză freamătul lumii, coloritul agresiv și pestriț al fustelor ce îl înconjoară; simte nevoia de stabilitate, de căldură, de înțelegere; în astfel de momente, dragostea este aproape maternă, pentru că poetul redevine copil și gura sa rostitoare de rugăciune tânjește din nou, după atâția ani, la gustul laptelui, la curățenia sânului Primei Femei; de aceea, textul de față este deopotrivă o spovedanie și o cerere; în ce/despre ce? rămâne la latitudinea (și altitudinea) poetului, pentru că orice drum pentru un poet este lung și multe (întâmplări, desigur) îi vor lua urma; nici Domnul nu se poate abține (își caută plata). cu plăcerea lecturii, Vasile Munteanu | |
| + Dumnezeu și Femeia- un trubadur adevărat | ioana negoescu [13.Dec.09 10:21] |
| Un poem bun, cursiv, cu mare forță și în sfârșit, cu o neașteptată coerență. Un trubadur adevărat care face din femeie, FEMEIA, întreaga lume cu toate ce există fiind la picioarele ei. Foarte frumos versul cu ninsoarea și legătura neîntreruptă cu Dumnezeu. i. | |
| = Poem de mare clasă | Liviu-Ioan Muresan [13.Dec.09 12:02] |
| și mă bucură înstelarea lui. Cred că merită a fi recomandat pentru lecția despre cum se scrie bine poezie. Limbajul natural, narativ, e bine susținut poetic, stilistic, metafora e tanscendentă aici, zic asta fără exagerare. Și închei cu aceleași cuvinte care mă încîntă să le rostesc. Mi-a făcut o mare plăcere. LIM. | |
| = Florian Stoian -Silișteanu | Ottilia Ardeleanu [13.Dec.09 12:51] |
| Sublim! Fecioara alăptează îngeri! Maria, femeia, mama aduse atât de frumos din nemurire în ceea ce se cheamă viață! Cuvintele-mi sunt de prisos. Cu multă plăcere, Ottilia Ardeleanu | |
| = Da...scrisori deschise | florian stoian -silișteanu [13.Dec.09 14:20] |
| Carmen Da... și eu o iubesc.mulțumesc pentru aprecieri Maria DA... a nebunit poetul tău. După cum știi nu plec niciodată ci doar mă întorc uneori Vasile Da...știu că mi se ia urma și mai știu că am încredere în încurajările pe care le/ai pus în această scrisoare drept că îți mulțumesc frumos Ioana Da...neîntrerupt cu Dumnezeu LIM Da...din Nu cu înstelarea numai valul naște marea Ottilia Da...despre Fecioară | |