Comentariile membrilor:

 =  Vali Slavu
Ottilia Ardeleanu
[04.Dec.09 17:59]
Da, o scrisoare tristă către Moșul care ar trebui să vină (mai des) și pe la copiii sărmani!
Însă, sufletul bun al unui asemenea copil este inegalabil și acest lucru reiese din versurile:
"Nu sunt flămând, cu frații mici
Am împărțit un colț de pâine.",

"Știu, mulți copii sunt cu nevoi,
Eu nu-ți cer jucării frumoase".

O poezie de suflet, care sensibilizează (pe mine, cel puțin!).

Ottilia Ardeleanu

 =  Răspunsul Moșului
Gârda Petru Ioan
[04.Dec.09 18:07]
E prima dată când răspund,
Căci sigur n-am să pot veni,
Cum mă duceam pe la copii
Mai an. Acum, regret profund,

Da-s prea bătrân și hodorog
Să pot să mai pornesc, băiete,
Și nu mai am suman, nici ghete,
Nici sanie, nici câini. Te rog

Mai rabdă-o vreme, vezi cum faci,
Că poate s-o-ndura Guvernul
Să mai renunțe la eternul
“N-avem nimic pentru săraci”.

Dar pân-atunci, pe-această cale,
Primește de la Moș Crăciun
Aceste... nu știu cum să spun...
Aceste ghete virtuale.




 =  Hop si poza
Gârda Petru Ioan
[04.Dec.09 18:19]


(Sursa: http://bebeshop.files.wordpress.com/2009/05/ghete_velcro_bej.jpg)

 =  Asta e
Gârda Petru Ioan
[04.Dec.09 18:21]
Batran mosu', asta e.

 =  *
Vali Slavu
[04.Dec.09 23:58]
Ottilia dragă,

Mă bucur că poezioara mea te-a sensibilizat. Este pentru prima dată când scriu versuri triste. Pentru unii copii sărbătorile nu vin cu bucurii, așa cum ar fi normal. Și e păcat…
Îți mulțumesc pentru vizită, îți mulțumesc și pentru e-mailul trimis cu ceva vreme în urmă!

Cu prietenie,
Vali

 =  Re- Răspunsul Moșului
Vali Slavu
[05.Dec.09 07:19]
„Dar pân-atunci, pe-această cale,
Primește de la Moș Crăciun
Aceste... nu știu cum să spun...
Aceste ghete virtuale.”

„Bătrân moșu', asta e.”
(Gârda Petru Ioan)

Ești trist, ca mine, și matale…
M-am resemnat, nu-mi dai un dar,
Păcat că n-am primit măcar
Aceste ghete virtuale!

 =  Pe lângă
Gârda Petru Ioan
[05.Dec.09 08:49]
Ești trist, ca mine, și matale…
M-am resemnat, nu-mi dai un dar,
Păcat că n-am primit măcar
Aceste ghete virtuale!
(Vali Slavu)

E bătrân și chior e Moșul,
Nu mai nimerește coșul...

(Codul e corect, dar cineva mă împiedică...)

 =  ”Ci-n ghetele acestea roase/ Să pui, te rog, ghetuțe noi!”
Vali, poezia este foarte frumoasă, chiar dacă tristă. Îți citesc poeziile pentru copii; cred că aceasta este cea mai reușită. Are cam de toate, mai puțin...ghetuțe noi. Mi-aș dori să trăiesc într-o lume în care niciun copil să nu ceară moșului ghete.

 =  cadou
Raul Ionut Coldea
[05.Dec.09 18:11]
o poezioară tristă și frumoasă pentru totți copiii. Pe cei mai mici îi face să înțeleagă că Moșul, de multe ori, uită copiii săraci. pe cei mari îi obligă să deschidă ochii.
Un frumos cadou de Moș Nicolae pentru toți copiii. Felicitări și...vă mulțumesc.

 =  Ce-am găsit eu în ghetuță!... Mi-a pus Moșu’ o steluță!
Vali Slavu
[05.Dec.09 18:40]
O, nu Moșul, el vine la noapte. Steluța este de la domnul Vasile Munteanu. Onorată! Vă mulțumesc!

Florinel, ar fi prea frumos să trăim într-o asemenea lume. Întotdeauna au existat copii cu care viața nu a fost generoasă. Mai există și –din păcate- vor mai exista. E important să încercăm să le readucem zâmbetul copiilor care au uitat să mai zâmbească.

Raul, bine ai venit pe pagina mea! Îți mulțumesc pentru vorbele frumoase! Ar fi bine ca aceia care au un cuvânt de spus în ceea ce privește viitorul copiilor să deschidă ochii. Acum că te-am descoperit, te voi citi și eu.

 =  ghetuțe noi
Eugenia Reiter
[05.Dec.09 18:50]
trist

Moș Nicolae să treacă la noapte pe la toți copiii sărmani

 =  Moș Nicolae doar în sensibilitatea unei poezii
adela mincan.
[05.Dec.09 20:47]
Trist, sensibil și profund adevarat! Pentru prea mulți copii Moșul va rătăci drumul și darurile, în acestă noapte. Pentru ei există însă, ca o palidă recompensă, gândurile unor oameni sensibili, ca tine Vali, oferite cu dragoste și umbra unei lacrimi și cît ele mai există nici aceștia nu sunt uitați total.

 =  Re- ghetuțe noi
Vali Slavu
[05.Dec.09 20:38]
Ce frumos ar fi să treacă pe la toți copilașii care adorm cu el în gând!

Mulțumesc, Eugenia, de semn!

 =  Dramă
Ioan Jorz
[05.Dec.09 21:10]
În ajun de "Moș Nicolae" - o televiziune - transmitea un reportaj despre copiii care s-ar bucura să găsească, în ghetuță, o ghetuță nouă. Un poet sensibil, la o oră magică, depune mărturie că, din păcate, acei copii există, așa cum există și magia venirii "Moșului" - odată cu speranța că sărăcia va fi învinsă! Frumoasă poezie!

 =  septentrion
Petruț Pârvescu
[05.Dec.09 21:15]
***
am citit cu mare placere! o seara magica... la tine... aici!

 =  Re- Moș Nicolae doar în sensibilitatea unei poezii
Vali Slavu
[05.Dec.09 21:17]
Dragă Adela,
Mă bucur de fiecare dată când îmi "calcă pragul" oaspeți noi, mai ales când aceștia mai păstrează în suflet o fărâmă de copilărie. Îți mulțumesc pentru trecere și semn!

 =  Speranță la ceas de sărbătoare
Vali Slavu
[05.Dec.09 21:31]
Ioan Jorz, îți mulțumesc pentru cuvintele frumoase! Dacă nu are Moșul alte daruri, măcar un dram de speranță să împartă fiecăruia.

Petruț Pârvescu, e o seară magică aici, la mine, datorită vouă, celor care ați trecut pe aici.

 =  Copleșitoare poezia ta, Vali...
ioan toderascu
[05.Dec.09 22:03]
Versuri de o sensibilitate aparte... M-au impresionat în mod deosebit! Din păcate, mulți copii din România de azi se regăsesc în această poezie.
Sincere felicitări, Vali!

Versurile tale mi-au amintit de un catren scris cu 4-5 ani în urmă. Îl voi posta pe pagina mea.
O seară frumoasă!



 =  impresionanta
diaconescu diana
[06.Dec.09 02:59]
scrisorica pentru mosul...impresionanta si devastatoare...dar din pacate pentru unii copii mosu nu poate fi decat un gand bun, incununat cu-n gest de'nfrumusetare a unei clipe.e atat de mult si atat uneori.

un mos nicolae cat mai bogat in trairi frumoase, tuturor.

 =  Mos Nicolaie....speranta tuturor:nevoiasi si instariti,copii si maturi...
Felix Onofrei
[06.Dec.09 03:10]
....mosul vine?....nu vine?....toti se intreaba, noi toti, fie ca suntem maturi, adolescenti,copii ne intrebam daca vine...mosul.....cu ceva....versurile exprima speranta, speranta nostra a tuturor...o speranta interogativa.....noi stim, ca fiind cuminti trebuie ca in aceasta seara mirifica sa vina MOS NICOLAIE sa ne rasplateasca cu un dar...dar acest trebuie e doar o speranta....in sufletul nostru de copii speram cu totii....fie nevoiasi , fie instariti.....poezia se adreseaza unei parti a omenirii infima ori poate prea numeroasa: copii;copii nevoiasi....eu fusei un copil instarit...am la randul meu un copil, o copila inzestrata.....dar , fiind singur, sper ca Mosul sa-mi aduca.....ceva...fiindca am fost cuminte...si stiu ca aceasta speranta va fi certitudine...curand....Noi, Toti....fie mic, fie mare
ori fie copil ori matur stiindu-ne cuminti, suntem convinsi ca HARUL LUI MOS NICOLAIE ne va umple sufletele cumva:cu dragoste, cu speranta, cu intelepciune....in spiritul lui Mos Nicolaie va urez sanatate , dragoste si fericire cat cuprinde.....

 =  Re- Copleșitoare poezia ta, Vali...
Vali Slavu
[06.Dec.09 07:57]
Nelu,
La fel de emoționant și catrenul tău. Atâția copilași sunt astăzi triști...

Mulțumesc de trecere!

 =  Bucuroasă de oaspeți noi!
Vali Slavu
[06.Dec.09 08:07]
Diana, dacă nu am reușit să-l ajut pe Moșu’ să umple ghetuțele copilașilor, am satisfacția că măcar am reușit să sensibilizez atâtea persoane –de altfel, suflete sensibile (cum altfel ar putea fi mânuitorii condeiului?)- și să îi determin să se gândească la copilașii necăjiți.

Felix, cuvintele tale de suflet m-au bucurat. Și eu am fost un copil căruia nu i-a lipsit nimic, dar în viață totul e relativ... Atât e de ușor să urci sau să cobori! Un motiv în plus să ne gândim la cei nefericiți.

 =  Moșu de criză
Sorin Olariu
[06.Dec.09 08:24]
Moșul cel cu suflet mare
Pe la noi a dat ocol
C-a luat, la fiecare,
Toți papucii de pe hol.

 =  Re- Moșu' de criză
Vali Slavu
[06.Dec.09 11:58]
“Moșul cel cu suflet mare
Pe la noi a dat ocol
C-a luat, la fiecare,
Toți papucii de pe hol.”
(Sorin Olariu)

Moșul aventurier,
Ajungând în hol, săracul,
A luat, să-și umple sacul,
Și paltonul din cuier.


 =  O realitate tristă
Cezar Cătălin Viziniuc
[06.Dec.09 17:06]
O relitate tristă. Cu toții ne lăudăm că suntemi creștini, dar u facem nimic pentru cei ce sunt în nevoi. mă gândesc la acei copii cărora Dumnezeu l-a hărăzit părinți cu bani și avere. Primesc cadouri scumpe pe care după câteva zile le aruncă plictisindu-se de ele, iar alții în ziua de Moș nicolae nu au parte nici măcar de un colț de pâine. Trst. Sincer, mă doare această realitate, dar nu am nici o putere și cred că mulți îmi împărtășește sentimentul.

 =  nu vreau să fiu înțeles greșit...
Vasile Munteanu
[10.Dec.18 14:27]
mie, în general, puțin îmi pasă de "sărbători"; evocarea mitică ține de personalitatea, imaginația și, mai ales, Cultura și Cultul fiecăruia (două lucruri fundamental diferite); parafrazând (mi-am reluat lecturile adolescenței - Kierkegaard), cine poate sări peste copilărie, poate sări și peste restul vieții; iar cine sare și peste restul vieții, totuna e; eu am evidențiat un gen, nu o poezie; mulți cred despre poezia pentru copii că este Cenușăreaca literaturii; eu, dimpotrivă... cred că AȘA ESTE; adulții nu merită un așa basm; nu merită nici măcar... așa copii; în realitate..., nu merită; norocul lor, ghinionul copiilor (mai ales al celor DEVENIȚI).

cu plăcerea lecturii unei POEZII PENTRU COPII,
Vasile Munteanu

 =  Re- O realitate tristă
Vali Slavu
[06.Dec.09 17:59]
Cezar,

Ai drepate, e o realitate tristă; trist este și faptul că nu suntem în măsură să schimbăm ceva. Această neputință în fața necazurilor celor din jurul nostru e dureroasă.

Mulțumesc de vizită!

 =  .
alexandru moga
[06.Dec.09 18:21]
pe mine ma deranjeaza un singur lucru

cele 100.000.000 de creaturi, pentru ca nu poti numi copil aratarile acelea, din bangladesh india china afria america de sud care literalmente mor de foame nu la figurat ci la propriu si nu se pune problema ca anul asta primesc niste ghete roase, cine se gandeste?
cui ii este mila?

in afara de 6 decembrie & 25 decembrie cand vreodata mai jeleste cineva pe site de mila sarmanilor?

alta intrebare cati din care se induioseaza si se caineaza in subsolul asta au ajutat macar un singur copil? nu cu sfaturi si poezii ci cu mancare bani burse haine whatever etc?

intrebrile mele sunt retorice desigur si ii dau dreptate lui vasile munteanu:
"cu plăcerea lecturii unei POEZII PENTRU COPII"

 =  Literatura pentru copii nu este Cenușăreasa literaturii!
Vali Slavu
[06.Dec.09 19:22]

Vreau să răspund celor două comentarii: cel al lui Vasile Munteanu și cel al lui Alexandru Moga, referindu-mă la conceptul de literatură pentru copii și la felul în care a fost primită această poezie de către utilizatorii site-ului.

Alexandru, părerea ta despre prezența pe site a poeziilor pentru copii o cunosc. Și eu ți-am explicat motivul pentru care postez aici. Cât despre comentariul de astăzi, îți dau dreptate. Pe copiii sărmani nu îi ajută compasiunea noastră. Dar eu sunt sigură că printre cei care au citit poezia se află oameni cu suflet mare, care au ajutat măcar o dată un copil sărac. Eu, spre exemplu, nu am în clasă copii care să aibă nevoie de ajutor, dar au fost ani în care am avut elevi cărora le cumpăram rechizite sau le duceam pachețel cu mâncare sau pe care i-am dus la medicul meu de familie. Viața e grea și fiecare are problemele sale, dar, dacă este bunăvoință, nu e imposibil să faci o faptă bună.

Referitor la literatura pentru copii, nu este nici pe departe Cenușăreasa literaturii. Pentru a scrie o poezie adresată celor mici, trebuie să se aibă în vedere sfera de interese ale copiilor, gradul lor de înțelegere, de gândire precum și posibilitățile de identificare și înțelegere a mesajului. Scrierile pentru copii au un rol informativ, dar și formativ. Mesajul artistic transmis micuților cititori contribuie la dezvoltarea unor virtuți morale (adevăr, curaj, omenie). Nu degeaba mă necăjesc atunci când apar pe site poezii care nu sunt scrise cum trebuie. Din păcate, asemenea creații au început să ocupe tot mai mult spațiu în manualele școlare. De multe ori mi s-a întâmplat ca textul studiat la ora de limba română să contrazică ceea ce îi învățasem pe copii referitor la scrierea unor cuvinte sau la folosirea unor semne de punctuație.

„Ca să fie opere de artă, scrierile pentru copii și tineret trebuie să intereseze și pe oamenii maturi și instruiți. A ieși din lecturi cu stimă sporită pentru om, acesta e secretul marilor literaturi pentru tineret.”
(George Călinescu)

De această poezie s-au arătat interesați „oameni maturi și instruiți”, deci e bine.

Vă mulțumesc amândurora pentru trecere!

Cu prietenie,
Vali



 =  .
alexandru moga
[06.Dec.09 20:05]
de acord cu tine dar vezi faci o mare greseala citezi din calinescu
calinescu avea oricand liber sa intre in biroul lui gheorghe gheorghiu dej a fost o lichea mare si in 2010 tot citate din calinescu vad iar la scoala poezii de george cosbuc a inceput de ieri sa cada cate un bloc acum a stat

problema e ca literatura in scoala este o mare problema o grava problema indeparteaza tinerii de ea daca tot se studiaza creanga arghezi eminescu sadoveanu calinescu si asa mai departe

nu cred ca in programa scolara europeana se face ca la noi istoria antica literaturii si atat

nu exista in programa un scriitor nou sunt tineri care nu au auzit de postmodernism de suprarealism de alte si alte lucruri si care fug de poezie pentru ca singura poezie pe care o invata este cea de acum doua secole

cand i-am aratat unui tanar ce se scrie in prezent ce a devenit azi poezia a ramas perplex el credea ca poezia este ceva de genul


lunca tipa lunca zbiara
pentru un puiu de caprioara
vai de biata inimioara
ca si lunca geme zbiara

e penibil in anul 2010 sa umblam cu astfel de cazaturi de poezii

 =  Despre programă, manuale și mentalități
Vali Slavu
[06.Dec.09 20:43]
Alexandru, spui că nu există în programă un scriitor nou. Nu așa stau lucrurile. În programă sunt prevăzute obiectivele cadru, de referință, conținuturi ale învățării. Scriitorii, noi sau vechi, sunt în manuale. Manualul (cică) este facultativ. Adică eu, institutoarea, am libertatea de a alege, pentru a atinge obiectivele prevăzute în programă, ce scriitor studiem. Acest lucru nu este chiar realizabil, deoarece manualul este singurul auxiliar pe care elevul îl poate utiliza gratuit. Deci, suntem obligați de împrejurări să-l folosim. Dar asta nu mă împiedică să ignor un anumit text sau scriitor (nu sunt de acord nici eu cu unele aberații din manuale, cu texte pline de regionalisme, în care copilul de 8 ani își scrântește limba)și să ating obiectivele prevăzute în programă studiind un scriitor contemporan, de exemplu. Vreau să spun că dascălii au această libertate, totul depinde de felul în care văd lucrurile.

 =  Sf. Nicolae
Cătălin Al DOAMNEI
[07.Dec.09 14:17]
o poezie de o candoare ingenuă, deși suntem f.departe de vremea lui Șt. O. Iosif când se scria astfel, este o poezie adecvată pentru copiii de la 3 la 300 de ani ...

 =  Re- Sf. Nicolae
Vali Slavu
[07.Dec.09 16:26]
Mulțumesc pentru semn!

Cu prietenie, Vali -un copil trecut de 3 ani, care încă n-a ajuns la 300- :)

 =  aprecieri marete
Adam Rares-Andrei
[08.Dec.09 02:56]
n-am mai citit sincer o poezie pentru cei mai presus de noi, si anume copiii. poezia este chiar pentru ei, in mod special pentru aceia care se remarca rintr-un neajuns. ultimile doua versuri sunt magnifice dupa parerea mea. imi imaginez cum se deschide cerul si incepe sa ninga in decembrie intr-o noapte.

 =  Re- aprecieri mărețe
Vali Slavu
[08.Dec.09 07:02]
Rareș, mulțumiri pentru trecere și cuvintele izvorâte dint-un suflet atât de sensibil!

 =  Nostalgie
Ruse Ion
[08.Dec.09 09:41]
De mult, eu mă rugam la moș,
- Cu frații mei(mai mulți de cinci) -
Ca să adauge în coș
Și o pereche de opinci.

Multe aduceri aminte mi-au trezit poezia ta.

 =  Scuze
Ruse Ion
[08.Dec.09 09:43]
"mi-a trezit" în loc de "mi-au trezit"

 =  Re- nostalgie
Vali Slavu
[08.Dec.09 12:26]
Nostalgică trecerea ta pe aici...
Unii copii își doresc atât de puțin și nici măcar puținul acela nu li se poate oferi.

Mulțumesc de vizită!

 =  Lui Alexandru Moga
Sorin Olariu
[09.Dec.09 02:24]
pe mine ma deranjeaza un singur lucru

la cele 100.000.000 de creaturi, pentru ca nu poti numi copil aratarile acelea, din bangladesh india china afria america de sud care literalmente mor de foame nu la figurat ci la propriu si nu se pune problema ca anul asta primesc niste ghete roase, cine se gandeste?
cui ii este mila?
(Alexandru Moga)

Pai in primul rand, ar trebui sa le fie mila parintilor acestor copii. Dar tocmai acestor parinti nu le este deloc mila de copiii lor, de aceea si fac atat de multi fara sa aiba cu ce sa ii creasca.
Pe vremea cand eram student, in tara, aveam doua vecine, o sarantoaca de femeie, semi-oligofrena, care traia mai mult din cersit si o doamna foarte desteapta, absolventa a doua facultati, cu un masterat si doctoranda in a doilea an.
Sarantoaca aceea avea vreo 10 copii, cu diferiti barbati, unul mai demn de mila decat altul, pe cand doamna cea desteapta nu avea niciun copil. De cate ori era intrebata de rude de ce nu face un copil, ea raspundea ca nu are inca stabilitatea financiara care sa ii asigure un viitor copilului.
Nu stiu ce s-a mai intamplat cu ele de atunci, dar nici nu e prea greu de ghicit.

 =  .
alexandru moga
[09.Dec.09 07:00]
sorin sunt cu totul de acord cu tine in privinta asta am vazut la bbc un reportaj despre bangladesh pe tema ce se poate face cu aceasta tara cum se poate scoate tara asta din cacatul etern in care se afla

ai sa te miri nu exista solutie ori cati bani ai pompa in economia lor oricate ajutoare sau educatie ai face dintr-un singur motiv clima de doua ori pe an vine musonul si face praf totul este absolut imposibil e ca in mesterul manole iar interviurile luate efectiv in direct neregizate cu oamenii care traiesc acolo duc spre o singura concluzie trebuie sa facem cat mai multe creaturi din astea ca macar din 15 sa supravietuiasca 7 si cand ajung la batranete (40 de ani e o varsta venerabila in bangladesh) o sa ma ajute si pe mine

dar eu in principiu discutam despre ipocrizie cand am dat exemplul cu india si bangladesh ipocrizia oamenilor care spun vaaaaaaaaaaai saracii mor de foame vaaaaai si vaaaaai timp de 5 minute de ochii lumii si apoi se intorc la fotbal bere mici becali basescu si pro tv

pe mine nepasarea asta cinica a romanului ma deranjeaza la fel este si credinta lui de fatada se duce pupa icoane se bate in piept cat e el de credincios si de fapt i se rupe in 14

cat despre orele de romana ale fiului meu am de gand sa fac un comando si sa ma duc sa o linsez pe profesoara aia tampita care in afara de aleodor imparat nu a inteles nimic din literatura poeziile de la atelier de aici sunt mai bune decat ce le preda ea daca nu m-as ocupa eu de el ar iesi o catastrofa sincer daca citesti ce programa au emigrezi in bangladesh

 =  Un posibil subiect de discuție
Vali Slavu
[09.Dec.09 15:11]
Sorin și Alexandru,

Despre copii și părinți, despre cauzele pentru care aceștia au condiții de viață precare sunt multe de spus. Cred că voi scrie cândva despre acest subiect. Și atunci veți fi invitații mei la discuții.
Până atunci, Alexandru, poate te gândești să o ierți totuși pe doamna „Acarul Păun”. Dacă tot vrei să faci o treabă bună, începe și tu de mai sus, cu cei care scriu manuale (de exemplu), fără să aibă vreo tangență cu literatura sau cu experiența didactică.

 =  Tot despre literatura pentru copii
Dan Norea
[09.Dec.09 16:21]
Initial aveam de gând să vin cu un catren. Unul trist, în care copilul și-a lăsat la ușă ghetuțele roase și dimineața a constatat că dispăruseră. Trecuse pe acolo moș Nicolae, bețivul satului.
Dar discuțiile prelungite m-au incitat.

1. Mai întâi, cine a decretat că literatura pentru copii este Cenușăreasa ? Păi literatura pentru copii e căutată, se vinde, domnilor, sunt pline librăriile. În schimb sunt curios câte din poeziile bune de pe acest site ajung în librării. Faptul că volumele de autor au tiraje de 100-200 exemplare, destinate exclusiv prietenilor și colegilor, nu vă spune nimic?
E adevărat, criteriul comercial nu poate fi substituit celui valoric. Dar de aici până la a te uita de sus la așa zisa Cenușăreasă, ca gen și nu ca valoare, mi se pare cam mult.
În aceeași situație (privite de sus) sunt și alte genuri literare - epigrama, lirica de origine niponă, proza SF, romanul polițist... Fiecare din ele are vârfuri care depășesc net media literaturii serioase. Și totuși sunt considerate de-a valma "literatură minoră", fără niciun pic de discernământ.

2. Faptul că în literatură este descrisă viața grea a unei categorii de oameni, nu înseamnă ipocrizie. Mi se pare o concluzie complet falsă. Conform acestui criteriu, Andersen n-ar mai fi scris "Fetița cu chibrituri", Victor Hugo ar fi fi ajuns misionar pe undeva prin Africa în loc să scrie "Mizerabilii", iar Dickens pe undeva prin India, lăsându-ne orfani de "Oliver Twist", "David Copperfield", "Marile speranțe". Evident, lista e mult mai lungă.

Dacă tot sunt aici, mi se pare normal să spun două vorbe despre text. Cred că este una din cele mai bune poezii pentru copii pentru că, în afară de calitățle literare, are o sinceritate care îți ajunge la suflet. Îmi amintește de Elena Farago... și nu cred că e aici nicio exagerare.
Vali, felicitări!


 =  Re- Tot despre literatura pentru copii
Vali Slavu
[10.Dec.09 07:01]
Și eu care credeam că nu ai văzut poezioara mea…
Despre literatura pentru copii și importanța ei s-ar putea spune multe. Ai punctat bine, așa că eu mă voi rezuma la a-ți mulțumi pentru trecere și pentru cuvintele de apreciere.
Bucuroasă de vizită,
Vali

 =  Cinderella
Sorin Olariu
[10.Dec.09 07:32]
Adevarata Cenusareasa a literaturii este de fapt Epigrama.

 =  Alexandru Moga
Sorin Olariu
[10.Dec.09 07:43]
Si in sudul Americii de Nord vin tornadele de cateva ori pe an, dar asta nu inseamna ca fac din SUA o tara bananiera. De acord ca in India si Bangladesh se concep cate 8-10 copii de familie, cu gandul sa supravietuiasca bolilor de tot felul macar 2-3 pana la maturitate. Asta se intampla si la noi pe vremuri. Numai ca acum exista vaccinuri si medicamente chiar si pentru saraci, asa incat din 10 copii supravietuiec 8-9. Numai Bill Gates a donat 500 de milioane de dolari pentru a se vaccina copiii din Asia.
Si da, inteleg mesajul tau. Si eu donez lunar bani pentru ajutorarea copiilor bolnavi de leucemie, dar asta nu inseamna ca trebuie sa imi pun si cenusa in cap, sa nu ma mai intorc la ale mele dupa ce le-am pus cecul in plicul timbrat. Nu e vina mea ca sunt bolnavi, cum nu e vina mea nici ca in Africa sau in Asia multi copii nu au ce manca. Poate daca parintii lor ar face mai putini si s-ar ocupa mai ca lumea de cresterea si educarea lor ar fi mai bine.

 =  bravo vali !
Mărușteri Marius
[11.Dec.09 17:52]
M-a emotionat profund micul tau poem. Mi-a adus aminte de fetita cu chibrituri a lui Andersen si de stravechiul colind: "dar sunt bordeie fara foc/si maine-i Mos Craciun"...E bine sa ne aducem aminte ca sunt si oameni care nu au sarbatori asa cum avem noi...Sa ai sarbatori fericite!

 =  am citit cam târziu,dar sunt sigur că mă ierți
Cantoriu Alex
[12.Dec.09 03:40]
Această scrisoare către moșu poate trezi un suflet oricând. Mă bucur să citesc poezii în forma clasică, și în special îmi face o deosebită plăcere să citesc declarații de genul acesta. Într-adevăr acestii situații există, din păcate la noi în România sunt n cazuri. Toate catrenele mi-au plăcut, mi-au inundat sufletuld de tristețe, de mulțumire...

Cu respect,
Alex C

 =  Reverberații
Vali Slavu
[12.Dec.09 06:39]
Marius,
Așa este, „fetițe cu chibrituri” au existat și vor exista mereu. E bine să știm să le ascultăm povestea și –de ce nu?- să încercăm să le ajutăm, mai ales de sărbători. Vorba colindului: „Dar nu uita, când ești voios/ Române, să fii bun!”
Sărbători luminate și ție!

Alex,
Mă bucur că ți-a plăcut și că te-a emoționat scrisoarea către Moșul. Mulțumesc pentru semn!

Plăcut surprinsă de vizita voastră,
Vali

 =  Cineva a întins deja o mână de ajutor
Vali Slavu
[13.Dec.09 15:38]
Mă bucur că mesajul poeziei mele a ajuns la sufletul multora dintre voi și chiar a dus la unele gesturi umanitare.
Citind poezia, Ionela van Rees-Zota din Nürnberg, utilizatoare a acestul site, a venit cu propunerea de a ajuta o familie nevoiașă, prin intermediul meu. M-am gândit la o familie cu patru fete, i-am scris povestea lor și urmează să fie pentru ele, Moș Crăciun. Iar eu mă simt de parcă aș fi unul din renii Moșului.
:)

 =  Da
Liviu-Ioan Muresan
[13.Dec.09 15:50]
frumos, atmosfera sărbătorilor. Puțin trist. Am postat acolo. Mulțumire.
LIM.

 =  ipocrizii de Craciun
ion burhan
[13.Dec.09 20:40]
Vali, nu , nu sunt de acord cu incurajarea acestui gen de patetisme expirate despre copii cu ghetuțe rupte in ajunul Craciunului, pentru simplu motiv că istoria noastră a fost marcată de cel mai nenorocit partid care a plâns cu lacrimi de crocodil pe umerii celor pe care i-a adus cu bună știință in situatia de cerșetori.Nu discut de calitatea poeziei ci despre o mentaliatae care trebuie schimbată.Românii nu mai au nevoie de pomeni ci de un cadru social care sa le redea demnitatea.In plus,nu mi se pare normal sa cautam masti de oameni buni si sensibili numai in preajma sarbatorilor, cand constatam ca exista in jurul nostru si copii cu ghetute rupte.

 =  Re- ipocrizii de Crăciun
Vali Slavu
[10.Dec.18 14:27]
Nelu, spui că trebuie creat cadrul social care să ne redea demnitatea. Ai și soluții concrete?
Chiar nu am înțeles înverșunarea de a considera mesajul acestei poezioare o ipocrizie...
Ți-am admirat întotdeauna modul de a gândi, dar cred că de această dată ai exagerat. Părerea mea...

 =  Trist..
Damian Madalina
[15.Dec.09 19:32]
De ce trebuie sa fie peste tot vorba de partide si alte chestii de genul asta?..
Mie una nu mi-se pare `gen de patetisme expirate`.
Eu cred ca este un poem foarte frumos,sensibil si din pacate adevarat.

P.S:Mi-au placut foarte mult micile continuari de la comentarii de catre Garda Petru Ioan si Sorin Olariu.

 =  Mosul Ratacit!
Culai Roman
[15.Dec.09 19:31]
Copil gingas, fara ghetute
Eu ti-am primit tarziu scrisoarea!
Tot ce mai am sunt trei stelute
Sa-ti lumineze-n veci cararea.

Le am de cand eram ca tine
Si-n suflet le-am purtat mereu!
Sunt oferite chiar de Dumnezeu
Si se numesc de fapt Sfanta Treime

Ingeri din cer ti-or da ghetute noi
Hainute, carti si pixuri fermecate.
Si fericit vei fi cu toti ai tai,
In jurul mesei pline cu bucate!

______________________________

Vali, toata admiratia pentru un suflet atat de sensibil si talentat!
Puterea cuvantului bine ticluit poate starni un Taifun. Menirea celor "alesi", ar fi sa aduca un bun rod! Niciodata nu e prea tarziu!!


 =  Re- Trist...
Vali Slavu
[15.Dec.09 22:21]
Mădălina, aceeași întrebare mi-am pus-o și eu. Poate cel care a catalogat astfel poezia mea și care, de altfel, îmi este prieten, îmi va explica pe îndelete sensul celor spuse. Cu atât mai mult cu cât el știe că părerea lui contează pentru mine.
Observ că ai citit și comentariile și ai remarcat replicile colegilor mei epigramiști. Păi, să-ți spun ceva: textele mele fără replicile lui Ioan Gârda ar fi ca nunta fără lăutari. :)

 =  Re- Moșul rătăcit
Vali Slavu
[15.Dec.09 22:34]
Culai Roman, am dat o raită pe pagina ta și am observat că e singurul comentariu pe care l-ai scris, deci sunt onorată. Am înțeles de ce ai rezonat cu poezia mea… „Minunea de Crăciun”…
Îți mulțumesc pentru apreciere și pentru versurile atât de sensibile!

 =  Moșul rătăcit, plenar m-a lămurit
florian abel
[16.Dec.09 13:10]
Ingeri din cer ti-or da ghetute noi
Hainute, carti si pixuri fermecate.
Si fericit vei fi cu toti ai tai,
In jurul mesei pline cu bucate!
(Culai Roman)


Îngeri din cer ne-or da ghetuțe noi
Și-o masă-nbelșugată. Aferim!
Iar pentru-așa pomeni și trai de soi,
E de ajuns doar, musai, să murim.

 =  Re- Moșul rătăcit, plenar m-a lămurit
Vali Slavu
[16.Dec.09 20:00]
„Îngeri din cer ne-or da ghetuțe noi
Și-o masă-nbelșugată. Aferim!
Iar pentru-așa pomeni și trai de soi,
E de ajuns doar, musai, să murim.”
(Florian Abel)

Tentația e mare… mese-mbelșugate,
Hăinuțe, ghete noi, chiar pixuri fermecate,
Da-ți amintesc: flămând, desculț e mult mai bine,
Decât să te-ntâlnești în cer cu… știi tu cine!

P.S. Pentru cei care nu știu cine e „știi tu cine”, precizez că lui Florian tocmai i-a murit soacra.

 =  sunt solutii dar trebuie sa le impunem
ion burhan
[16.Dec.09 23:52]
nu , vali, n-am exagerat deloc, nu trebuie sa te superi daca cineva caruia-i pasa de tine iti reaminteste ca trebuie sa eviti unele clisee care merg la o anumita categorie de conformisti din care tu, cu spiritul tau viu si autentic, nu te revendici.noi stim care e cauza acestei pauperizari generale dar preferam sa ne induiosem de cei nevoiasi doar de craciun. de ce numai acum si de ce mai dam si o forma estetica acestei tardive compasiuni cand deja e prea tarziu sa dam celui care cere...
cat despre solutii... aud mereu aceasta intrebare care contureaza limita resemanrilor noastre, rod al fructuoasei campanii de masificare la care am fost supusi ani la rand. solutiile sunt, vali, dar trebuie sa le impunem, sa ne asumam rolul de elite responsabile in istorie si nu doar de esteticieni retrasi in turnul de fildes pentru a nu se murdari de contactul cu realitatea.urmarind nu trecatoare si frivole ,, succesuri,,personale ci gravele momente cand trebuie sa spui prezent in istorie. sunt solutii, nu-ti face griji,trebuie numai sa iesim din blestematul loc comun care ni s-a impus drept singura realitate posibila.exista o a treia cale despre care nu-i cazul sa discutam aici.in numarul viitor din CONTRASENS,va fi un articol pe aceasta tema.

 =  Re- sunt soluții dar trebuie să le impunem
Vali Slavu
[17.Dec.09 09:12]
Parțial lămurită...
Aștept cu nerăbdare să citesc articolul pe această temă. Nu e greu de bănuit cine e autorul.

 =  Re : Mosul Ratacit!
Culai Roman
[17.Dec.09 12:31]
Impovarat de ganduri si nevoi
Revin pe unde las cate un semn...
Nici nu mai stiu cum sa va-ndemn
Cand vad cam ce ganditi unii din voi !?

Spuneam mai sus ca cei cu har
Sau cei ce stapanesc bine cuvantul
Sa nu se-aplece dupa cum vrea "Vantu"
Sau sa-si inece-amaru’ in pahar !

Nu v-amagiti c-aveti solutii STAS,
Si cu atat mai greu sa le impuneti
Priviti la cer si-o rugaciune spuneti ;
E singura speranta ce-a ramas !

Doar bunul Dumnezeu ne-ar mai salva
Aceasta tara plina de minciuna !
Tot ce-a fost bun s-a-mbolnavit de ciuma
Si doar Miracolul poate schimba ceva !

Ne-am urmarit si ne-am turnat si ne-am vanat
Si-am impuscat si-n ziua de Craciun !
De ce-asteptam mereu un lucru bun
Cand noi n-am inteles ce-i un pacat ?

Cine-ar plati tot raul ce ne-apasa ?
Noi vrem mereu-mereu cate ceva...
De nu iubesti, nimic nu poti avea !
De n-ai sa ierti, nu esti stapan acasa !

Sa nu imi luati de rau tot ce v-am spus ;
Si-mi cer ieratre daca v-am ranit !
Poate nu-i o-ntamplare c-am venit
V-am spus si eu trei vorbe si m-am dus!...

 =  scrisoare dechisă
gena gurau
[17.Dec.09 17:00]
am urmărit tot ce s-a consumat pe marginea textului tău.
inițial, parcă ai postat o variantă mai lungă.
ca text - poezie sau scrisoare, rugăciune sau ce se dorește - îmi pare ok.
ca mesaj, nu.

nu are sens să mă pronunț de ce subscriu total sau parțial spuselor celor care nu sunt în acord cu tine.

eu altceva vreau să te întreb:
dacă tot afirmi "să încercăm să îi ajutăm, mai ales de sărbători." chiar mi-aș dori să aflu cum te-ai gândit s-o faci.
ești dascăl.
lucrezi cu copii. ai instrumentele necesare pentru asta.
acum este vacanță. lumea se îmbulzește să intre în 'spiritul sărbătorilor'.
făcînd shopping pentru cei dragi...da..
oare ți-ai făcut timp pentru ca, împreună cu copiii din clasa ta, să mergeți cu jucării, cărți, jocuri la care micuții să renunțe, undeva, la o casă de copii, la un centru de amplasament, într-un spital de copii sau oriunde ați avea posibilitatea de a face alți copii să simtă altfel...sărbătorile?
nu ține de programa școlară, știu.
de aceea ziceam că, de ce nu, în vacanță ar fi ideal momentul.
în orice vacanță.
sau într-un week/end...oricare week/end.

Vali, nu mi-o lua în nume de rău.
doar sunt nedumerită și întristată și obosită de toată fanfaronada și patetismul - da! patetismul - care apar ca la semnal în astfel de momente.
într-adevăr ar fi extraordinar de benefic pentru mulți să nu ne mai cramponăm de niște moșteniri, automatisme, reguli primite pumn în gură ( și în conștiință) și să mai și murim cu ele de gât.
simplitatea și firescul ne așteaptă.
..la colț, dar ne așteaptă.

 =  Re- scrisoare deschisă
Vali Slavu
[17.Dec.09 20:04]
Gena dragă,
Voi încerca să răspund pe rând, așa ca la școală, problemelor ridicate de tine.
Nu, inițial nu postasem o variantă mai lungă. E aceeași, nemodificată.
Dacă am afirmat că trebuie să încercăm să-i ajutăm pe cei nevoiași, te asigur că nu am spus-o doar pentru că dădea bine la imagine. Cei care mă cunosc, ca om și ca dascăl, știu că nu spun vorbe-n vânt. Nu consider că e cazul să întocmesc un raport de genul: „Subsemnata Vali Slavu, în calitate de om bun, declar că am făcut următoarele fapte caritabile, pentru a fi în ton cu atmosfera sărbătorilor…”
Apropo de activități extrașcolare care să aibă ca scop ajutorarea celor mai puțin norocoși, la școala noastră se obișnuiește să se organizeze, spre exemplu, expoziții cu vânzare (elevii confecționează felicitări, jucării, ornamente iar oamenii cu dare de mână le cumpără), iar din banii strânși se cumpără haine și încălțăminte copiilor săraci.
Hai să facem o scurtă recapitulare! Eu am postat o poezie despre un copil sărman care îi cere Moșului ghetuțe noi. Marea majoritate a celor care au citit-o, au fost sensibilizați. De ce să te simți nedumerită, tristă și obosită? Suntem pe un site literar, e o poezie adresată copiilor, mesajul ei, cu siguranță îi va sensibiliza pe micuți. Ei sunt mult mai receptivi decât adulții la problemele altora.


 =  Re re re Moșul rătăcit
florian abel
[17.Dec.09 22:39]
Nici nu mai stiu cum sa va-ndemn
Cand vad cam ce ganditi unii din voi !?
(Culai Roman)


Îi înțeleg pe oamenii ca voi
Ce luminează pronia cerească,
Atunci când cei ce-s obidiți ca noi,
Își mai găsesc și timp ca să gândească.

Te-am supărat de am uitat că sunt
Clădit în "chipul și asemănarea"
Și m-am îndepărtat de tot ce-i sfânt;
Dar mă apucă tot mai des mirarea:

Tot după chipul și asemănarea
Sunt cei ce-și umilesc propriul frate?
Și cei ce chipul țării pângăresc?
Și cei bogați prin cântece spurcate?

Îmi ceri ca și pe-aceștia să-i iubesc
Spre-a fi părtaș în ceruri cu preasfinții?
Ba, să mă ierte tatăl cel ceresc
Și dă-mi o bardă să le mântui dinții.

M-am săturat de dragostea profană
Ce-i proclamată "drumul către rai",
Nu pot sorbi prea otrăvita cană,
Iar de sunt osândit, nu-i nici un bai.

Nici Dumnezeu nu spune că-i iubește
Pe cei ce pângăresc dumnezeirea,
De ce-aș fi eu cel care depășește
Pe Dumnezeu, răstălmăcind iubirea?

 =  ruperi de ritm
Mahmoud Djamal
[17.Dec.09 22:41]
cu tot respectul fața de toti comentatorii pe aici, dar eu cred ca acest text trebuie revizuit, are probleme de ritm de exemplu in strofa a doua numarul de silabe este astfel 10, 10, 9,9 iar in strofa a patra este astfel 9, 10,10,8, de restul dezbaterilor nu ma leg ca aici trebuia discutat doar despre text.


sarbtori fericite


 =  Nu e nicio rupere de ritm. Vi se pare...
Vali Slavu
[17.Dec.09 23:38]
Domnule Mahmoud Djamal,

Este o poezie cu rimă împerecheată, așadar e normal să aibă număr egal de silabe versurile 1 și 4, 2 și 3.
Haideți să numărăm împreună silabele celor două versuri!

Scrisoarea nu e prea frumoasă. (9)
Mă iartă! -ți scriu la lumânare (9)
Și mâna-mi tremură cam tare, (9)
Că este frig la noi în casă. (9)

Știu, mulți copii sunt cu nevoi, (8)
Eu nu-ți cer jucării frumoase, (9)
Ci-n ghetele acestea roase (9)
Să pui, te rog, ghetuțe noi! (8)

Așadar, e evident că numărătoarea mea nu se potrivește cu a dumneavoastră.

Sărbători fericite!

 =  erată
Vali Slavu
[17.Dec.09 23:40]
rimă îmbrățișată

 =  Culai Roman și Florian Abel
Vali Slavu
[18.Dec.09 09:54]
Impresionantă demonstrație de inspirație și talent.
Vă mulțumesc pentru că ați revenit pe pagina mea!
Să ne citim cu bine!
Vali

 =  Raspuns lui Florian Abel
Culai Roman
[18.Dec.09 13:02]
"Oameni ca noi", "oameni ca voi"...
Eu nu gasesc nici o deosebire
Suntem un neam cu toti, si-o fire
Cu-aceleasi ganduri triste si nevoi !

Nu-s suparat pe nimeni, sincer spun !
Doar incurcat un pic si necajit
Ca pan’acum nimeni nu s-a gasit
Sa faca-n tara asta ceva bun!

Ma zbat intr-o parere si incerc
Sa promovez o unica gandire
De vom ierta si-om darui iubire
Ne-om dezrobi si vom iesi din cerc.

Tu spui ca dai cu barda si scoti dinti...
Cati dinti scoti tu, atatia-ti scoate el ;
Ba chiar mai multi, desi e mic si chel.
Sa-nvingi tre’sa iubesti si sa nu minti !!

Cu ce suntem noi mai presus
De cei cu dragostea profana ?
Zambind, le dam sa bea aceeasi cana
Si am uitat de jertfa Lui Iisus.

Sunt 20 de ani de ura ;
Se-ntorc soldatii in mormant !
Mai este oare-n noi un lucru sfant ?
Avem masuri, dar nu avem masura !!

Pe cine sa iubeasca Dumnezeu ?
Suntem bolnavi, nu are ce alege !
Cu legi facem mereu fara-de-lege
Si niciodata nu-L chemam la greu !

Poate-s naiv, eu stiu ? Si da si nu.
Dar cred ca-i tot ce ne-a ramas acum :
Sa ne unim "cei cu cuvantul bun"
Sa spunem : Doamne, fa dreptate, Tu !!

 =  Speranța moare ultima...
Vali Slavu
[10.Dec.18 14:27]
Ți-am scris și-acum, a doua oară,
Vreo patru rânduri încropite
Și-aceleași ghete ponosite
Te-au așteptat pe prispă-afară.

Dar n-ai ajuns la noi, sărmanul,
Ți-e greu ca să ne faci pe plac,
Fiind și tu tot mai sărac,
Dar poate vei veni la anul…

 =  Vizita lui Moș Andrei
Culai Roman
[30.Nov.13 17:43]
Ai mai crescut, copile drag.
Și văd c-ai învățat să te descurci...
În treacăt am văzut din prag,
Chiștoacele și fumul, vălătuci...

Prietenii din jur, ciocneau cu tine
Și îți spuneau acuma, "Barosane",
Bijuterii și portofele pline
Zăceau alături de casetofoane...

Moșul mi-a zis să trec și să-ți văd rostul
Că nu-și mai amintește din scrisoare.
Dacă spuneai de-atunci un "Tatăl nostru",
Aveai demult ghetuțe și mâncare...

Eu n-am mai îndrăznit să bat.
Sigur, amicii m-ar fi tras de barbă...
Mă duc să-l rog pe cel ce m-a rugat
Ca să-ți trimită-n loc de Moș, o Babă!
___________________________________________

Îmi cer iertare pentru îndrăzneală.

 =  Mare bucurie mare
Vali Slavu
[01.Dec.13 08:59]
mi-ați făcut, revenind, după trei ani, la această poezioară. Îmi amintesc faptul că, în urmă cu patru ani, aceste versuri au stârnit multe comentarii iar numărul de accesări a fost impresionant. Desigur, urmarea propusă de dumneavoastră nu este una fericită, dar este previzibilă. Spulberă orice urmă de speranță și ne trezește la trista realitate. Cam asta este soarta celor mai mulți copii amărâți. Din păcate, semnalul acesta de alarmă nu are niciun răsunet. Știți ce mi s-a spus când am mers la cei în măsură să ajute, pentru a semnala situația jalnică în care trăiește un elev al meu? Ceva de genul: "Să fiți sănătoasă, avem în evidență sute de asemenea copii!"




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !


Warning: Unknown: write failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/www/dynamic/-agonia.v3-2/www/tmp) in Unknown on line 0