= Teodor Dume | Ottilia Ardeleanu [22.Nov.09 17:47] |
Singurătatea pietrelor funerare, cele care cresc uitările, devorează fiecare clipă și se amplifică: "văd apusul un apus roșiatic deși pare neatins respiră din mine"! Un poem care duce cu mintea la cineva drag și care nu mai este cu noi decât într-o amintire care se estompează pe măsura trecerii timpului. Te ține în atmosfera părerilor de rău până la final! Numai bine, Ottilia Ardeleanu | |
= re* ottilia ardeleanu... | Teodor Dume [22.Nov.09 18:07] |
da, ottilia, este întoarcerea în copilărie, numai că în locul acela cresc uitările și singurătățile iar în inima mea durerile se întind precum o rană cicatrizată... și evident, oare care dintre noi nu ne-am întors în acel loc și în loc de masa încărcată de bunătăți și de pâinea frământată de mâna aspră a mamei am găsit acea uitare crescută printre pietre, așa cum vorbeam în text. las cititorului acest unic sentiment prin care trecem vrând-nevrând... mulțumesc de trecere și intepretare cu prietenie, teodor dume, | |
= un apus ce respiră din mine | Bot Eugen [23.Nov.09 06:58] |
este expresia care mi-a atras în mod special atenția și mai sunt câteva în textul de față. Nu știu dacă e un typo sau o scriere intenționată în ultimele 3 versuri ale s.1 "am lăsat o amintire deschisă ca o rană se întinde pe dinăuntru" dar mi se pare mai potrivit în loc de "se întinde", "ce se întinde". s.3 și s.4 mi-au plăcut în cu precădere. Cu stimă, Bot Eugen | |
= re* bot eugen... | Teodor Dume [23.Nov.09 09:03] |
mulțumesc, eugene trecerea ta e binevenită cu prietenie, teodor dume, | |
= ... | Emilia Zăinel [23.Nov.09 10:56] |
Teodor Dume mi-a plăcut ideea de singurătate, ideea unei vieți triste, fără o scăpare. ce aș schimba pentru că din păcat există ceva ce aș schimba: finalul. ultimele două versuri ar fi potrivite într-un alt context. aici, mie mi se par că sunt rupte de context. numai bine, Em | |
= re* emilia zăinel | Teodor Dume [23.Nov.09 14:07] |
emilia, sunt bucuros să te văd pe aici. mulțumesc pentru trecere, citire și semn. te mai aștept cu sinceritate, teodor dume, | |
= teodor dume-rana din suflet | Nache Mamier Angela [25.Nov.09 19:06] |
un poem frumos,pur cristal,unda de sinceritate strabate acest poem interiorizat ,de la un capat la altul facându-ne sa vibram ,caci acesti "parinti"sunt si devin ai "nostri" ultimele doua rânduri dilueaza filonul liric ,fiind prea explicite strofa a doua si a treia sunt cele mai reusite dupa perceptia mea,dar poate ma însel asemenea poeme dau cheful de a plonja în filonul biografiei proprii,fiind neconsolati ,fiecare dintre noi în ceea ce priveste matricea originara | |
= re*nache mamier angela... | Teodor Dume [25.Nov.09 19:15] |
angela, deosebit commul tău. mulțumesc mult pentru sensibilitatea cuvintelor tale cu prietenie, teodor dume, | |