| = Catrene meseriașe | Gârda Petru Ioan [20.Oct.09 08:47] |
| Dar cam violente :) Apropo de "dar", la "Nu vorbesc de rău", de ce crezi că e nevoie de virgulă după "Dar"? | |
| = Unde dă epigramistul, crește | Rodean Stefan-Cornel [20.Oct.09 15:03] |
| Nelu, Dacă un om ca mine, recunoscut pentru calm, răbdare, bunătate, înțelegere, care de cele mai multe ori "lasă de la el", sau "întoarce și celălalt obraz" (nu mă laud, că acestea nu sunt calități) a ajuns să scrie epigrame "violente", înseamnă că, într-adevăr, cu drumurile noastre (în toate înțelesurile) este o mare problemă, iar pe de altă parte, în țara asta nu se mai poate trăi de cei care vorbesc de rău și nu-și văd bârna din ochi. Deci, nu eu sunt de vină, ci temele stabilite. Oricum, nu reprezint un pericol, deoarece se spune că unde dă epigramistul, crește. Referitor la întrebarea cu virgula, răspunsul simplu ar fi că am dorit ca cititorul să se oprească puțin după acel "dar". Răspunsul mai dezvoltat, ar porni de la deosebirile dintre limbajul "oficial" (mai ales cel folosit în activitatea legislativă, în cea administrativă, în drept și în diplomație) și cel folosit de creatorii de literatură; cred că ai înțeles cam pe unde vreau să ajung. Mulțumesc pentru atenția acordată. Cornel | |
| = Cârcoteala cronicarilor | florian abel [20.Oct.09 21:56] |
| Cred că GPI simte virgula în plus pentru că situarea ei după "dar" ar cere una și după "despre ei" care să amplifice accentul. La "Paradoxul sărmanilor", începutul "Rămași pe drumuri..." cumva anihilează poanta prin crearea cadrului contextual care duce la divulgarea ei. Variante de modificare fiind, slavă slovei, mulțime, n-ar strica refăcută, pentru că nu e din cele care nu mai au valoare când sunt scoase din contextul temei concursului. Prima este excelentă, pe mine mă unge la suflet mesajul încurajator, optimist, pe care l-aș pune în aplicare zilnic și pe multiple spinări de dromaderi politici. Nu știu dacă nu ar fi de ajuns "În loc să-l batem pe ales", posibil ca eu să judec cu picioarele iambilor mei de lemn și să mă cred mai catodic decât anodul. Dar sigur ar mai merge o variantă în care să se meargă puțin pe joc de cuvinte, în sensul că "nu avem de ales și facem ceva la grămadă, în loc de", adică: Când gropile sunt un coșmar, N-avem de-ales, și tot mai des Noi batem drumul la primar, În loc să-l batem... pe ales! plus treaba cu grămada pentru care e mult de gândit. Bineânțeles, rima din versul doi propus de mine nu dă bine la CV, dar dacă timpul meu e făcut franjuri, îmi dau sema cât de bine stai d-ta la capitolul ăsta, cu mulțimea de proiecte în care te știu implicat. In rest, poante subtile, cu sensuri ramificate, trebuie cap de lemn și suflet de buturugă să nu te încânte. La reverede, pe podium, sper...(să nu m-audă Dante). F. | |
| = Nu neglijez... | Rodean Stefan-Cornel [23.Oct.09 10:10] |
| Floriane, Nu-mi place să neglijez observațiile colegilor și îți răspund, chiar dacă o fac puțin mai târziu. De acord cu părerea ta referitoare la alte variante de exploatare a poantei de la prima epigramă. De acord, de asemenea că problema virgulei, sesizată și de Nelu Gârda, mai poate fi discutată. Nu sunt de acord că, la epigrama a doua, primul vers "cumva anihilează poanta". Faptul că se vorbește, de la bun început, de niște sărmani rămași pe drumuri nu face decât să expună primul aspect al situației, care devine "paradox" de abia în ultimele două silabe ale catrenului. Practic, poanta nu se anticipează, ea se realizează doar la sfârșit, prin exploatarea jocului de cuvinte "pe drumuri" (în sens de fără adăpost) - "pe drum" (cu sensul de "gata de a se naște"), joc de cuvinte care ascunde o situație reală, transformată în paradox prin acceastă epigramă. Mulțumesc pentru aprecieri și pentru lecturarea atentă. Cornel | |
| = Felicitări! | Gârda Petru Ioan [01.Nov.09 08:39] |
| Cum spuneam, catrene meseriașe. Bine că a observat și cine contează. Succes în continuare! | |