| = O | Liviu-Ioan Muresan [08.Oct.09 22:48] |
| femeie ce se recunoaște, se simte, se relaționează. Mi-a făcut plăcere. Poate aș mai condensa puțin. Dar plăcerea citirii îmi aparține. LIM. | |
| = LIM | Carmen-Manuela Macelaru [08.Oct.09 23:03] |
| în fiecare toamnă scriu câte un poem cu titlul acesta, din păcate aici pe site nu am mai găsit decât unul, poți da clik aici, este un șir de întâmplări, anul acesta mă găsește mai lucidă, vei vedea față de versurile anterioare care sunt mai sentimentale. mulțumesc de trecere. mcm | |
| = * | iarina copuzaru [08.Oct.09 23:17] |
| Carmen, îmi place poemul. Sunt doar cîteva locuri unde îmi permit să intervin. După versul „vreau o toamnă din aia să-mi fie frică de ea ca de moarte” mă așteptam la altceva, nu la nonșalanță; dar poate nu am înțeles eu exact ce-ai vrut să spui. Apoi, în versul „încă mai îmi recunosc părțile corpului", eu cred că adverbul „mai” ar trebui situat între pronume și verb. Dar, din nou, se poate să fie niște efecte și inversiuni pe care tu vrei să le menții. Sper că nu te superi. Dacă nu mi-ar fi plăcut, nu ți-aș fi spus aceste lucruri. | |
| = . | Petru Teodor [09.Oct.09 00:36] |
| sehr gut... are dreptate, domnișoară, nici eu nu mă așteptam la acea nonșalanță... versuri ce le regăsesc puternice, vii - "vreau o toamnă din aia să-mi fie frică de ea ca de moarte" apoi "tu urci everestul pe gambele mele în veșminte cu spasme" pe acestea se poate croii multe altele... cu respect, pt. | |
| = re | Carmen-Manuela Macelaru [09.Oct.09 07:36] |
| iarina, nonșalanța am să o schimb dacă zice și petru e clar că nu e în regulă, deja sunteți doi cu aceeași observație. stai liniștită că nu mă supăr. petru, dacă este să construiesc ceva cum ai zis tu “multe”, am să încerc aici în pagina de comentarii: tu urci everestul pe gambele mele în veșminte cu spasme de dimineața până târziu cari în raniță obiceiuri trecătoare dezarmant de lucid spre o culme somnoroasă cu sângele spălat un sinstem sangvinic nou după fiecare cățărare vrei să înnoptezi în mine aprinzi un foc lângă eclipsă și să-mi spui printr-un tunel de sticlă cât de mult o iubești pe Glenda (Glenda lui Cortázar) Alberto (de la offtopic), laitmotivul pe care l-ai surprins se referea exact la ceea ce ai spus, că având două brațe sunt mai specială decât oamenii cu o mie de brațe; toamna cearșaf se întinde mult, f mult, iese din cameră, iese din oraș, mă uit după ea până nu se mai vede mulțumesc mcm | |
| = Alberto | iarina copuzaru [09.Oct.09 09:43] |
| , și eu eram grăbită -nu cînd am citit, ci cînd am făcut comentariul. Poate am greșit că i-am atras atenția asupra cîtorva lucruri fără să fi lăsat un text mai amplu -despre poezia de față. Însă uneori, pentru mine e superfluu să analizez ceea ce mai degrabă am simțit. Și tot ceea ce mi se pare că ar complini frumusețea textului este rotunjirea lui -prin aceste mici corecturi, cînd e nevoie. Dar ai vrut tu neaparat să mă admonestezi și, poate, chiar să mă jignești. Sincer, nu înțeleg de ce. | |
| = steag alb iarina | Carmen-Manuela Macelaru [09.Oct.09 10:35] |
| cel mai probabil comentariul tău de mai sus și acesta vor intra offtopic pentru că nu sunt la text, tu comentezi comentariul lui și eu pe al tău, așa zicea și alberto că uneori simțim mai mult decât scriem. cu părere de rău, dar el nu te-a jignit, poate te-a admonestat, a vrut să spună mai mult ca sigur să simțim decât să căutăm greșeli, ceea ce de fapt spui și tu. mulțumesc mcm | |