| = . | George Pașa [08.Sep.09 15:47] |
| Părerea mea este că, de începi cu versurile "Dragoste,/ cu suliți otrăvite", tot eșafodajul liric se destramă. Dragostea "este îndelung răbdătoare", ea nu poate avea nimic otrăvit. Dacă este cu adevărat dragoste. | |
| = george pașa | Mihaela Roxana Boboc [08.Sep.09 15:54] |
| Dacă este cu adevărat dragoste, din păcate nu e întotdeauna și atunci toate versurile mele capătă sens. Mihaela | |
| = pe scurt: ce voiai să spui, de fapt? | alice drogoreanu [08.Sep.09 16:16] |
| de unde suficiența asta când spui: toate versurile mele capătă sens? uite o afirmație: "dragoste ...despici chintesența" noah și cam cum se derulează procesu' ăsta - ca să priceapă toată lumea care citește pentru că eu de exemplu nu poci să-mi alătur noțiunea asta "dragoste" de despicăciuni și de chintesențe și cam unde e sensul și dacă tot e la poezie, poezia? lovești ugerul, roua plantelor suspină-n versuri(aaaah), of cors teribilii și nelipsiții demoni din adâncuri(căci e știut că numai din adâncuri vin ăștia),învii din cenușă te naști din praf de stele hei hei le-ai însăilat pe toate cu o ață ca să ce? cât de convingător emoționant veridic ilustrativ (să mai continui? )crezi că e textul tău? | |
| = alice drogoreanu | Mihaela Roxana Boboc [08.Sep.09 16:27] |
| Da, Alice, cred că e textul meu și cred că e cam deplasat comentariul tău și ironia ce decurge din el. Nu e vorba de suficiență, e doar un crez și o afirmație, nu prea înțeleg de ce te ataci atât. În mod evident n-ai încercat să pătrunzi nimic din mesajul textului. Comentariul tău n-are consistență. E o poezie ce-mi aparține cu toate gândurile ce decurg din ea și nu simt nevoia să explic nimic nimănui. | |
| = . | ștefan ciobanu [08.Sep.09 16:44] |
| : as obiecta doar la exprimare ''până la alcătuirea măduvei'' alcatuirea este nepotrivit. merge o metafora, doar suntem pe taramul poeziei, nu al eseului. ''răscolești demoni din adâncuri'' pe langa faptul ca demonii sunt in adancuri, acel rascolesti tot de adancimi vorbeste. deci ar merge eliminat. ''învii din cenușă te naști din praf de stele'' nu prea poti sa le faci pe ambele in acelasi timp. asa ca as formula ''învii din cenușă născut din praf de stele'' ''rupi cerul în jumătăți calea lactee'' aici nu inteleg, jumatati de cai lactee? ''urmez traseul încrustat în molecule''traseul este iar un cuvant nepotrivit in poezia aceasta. ar merge drumul, poteca. poezia are un ton al ei, specific autorului. cu o cheie care nu trebuie judecata dupa normele altei chei. aici vocea este melancolica, pe alocuri meditativa. registrul poetic al imaginilor este rupt de sublinieri pe care le-am facut. | |
| = Ștefan Ciobanu | Mihaela Roxana Boboc [08.Sep.09 16:52] |
| Ștefan Ciobanu, remarc un comentariu pertinent și la obiect. Apreciez interesul tău. Asta vizavi de comentariul răutăcios de mai devreme enunțat de Alice. Așa se comentează, așa se expune problema nu ironic și batjocoritor. Mulțumiri, Mihaela | |
| = o parere | Ana Moisescu [08.Sep.09 18:33] |
| doamna Boboc, imi pare rau dar eu nu am reusit sa rezonez cu sensul chintesentei acestui poem adica... pot sa prind sensul unor metafore, dar "roua plantelor suspină-n versuri" si "urmez drumul încrustat în molecule" suna mai mult a lectie de stiintele naturii liricizata... iertare daca va supara interventia mea | |
| = ana moisescu | Mihaela Roxana Boboc [08.Sep.09 20:53] |
| Nu mă supără intervenția dvs. Fiecare rezonează sau nu cu un text. E sau nu pe placul lui. Mulțumiri de trecere, dacă v-ați oprit totuși asupra acestui poem e pentru că ceva a mișcat în dvs. | |
| = ... | ioana matei [09.Sep.09 00:50] |
| un poem interesant...foarte inspirata aceasta viziune asupra materiei...(materia) copil al iubirii...iar iubirea, suflu (divin) creator ce *impregneaza* totul... "Dragoste, cu suliți otrăvite despici chintesența până la măduvă" iubirea foc sacrificial, purificator, forta motrice universala...ce ne intoarce de la *manifestare* inspre esenta ...simt ca ai multe de *spus*...si astept cu drag... | |
| = ioana matei | Mihaela Roxana Boboc [09.Sep.09 10:15] |
| Ioana Matei, mulțumesc, ești printre puținii care au înțeles mesajul poeziei și acest lucru mă bucură enorm. Fii binevenită în pagina mea. | |
| = chill | alice drogoreanu [09.Sep.09 12:17] |
| întrebarea era: cât de convingător, emoționant, veridic, ilustrativ șamd crezi că e textul tău? n-aveam dubii că nu e al tău, dar e normal să te ia flama dacă citești speriată de rele intenții nu trebuie să explici nimic, întrebarea era pt tine, inside. Pur și simplu nu am rezonat și nu m-au atins chintesența (cui? )roua ce suspină și demonii. Pur și simplu n-am aflat cum simți tu dragostea conceptual emoțional senzorial vorbind | |
| = din nou alice | Mihaela Roxana Boboc [09.Sep.09 12:40] |
| Faptul că-mi răspunzi constant înseamnă că ceva te provoacă în ceea ce scriu. Și asta mă bucură. Un text neatractiv nu atrage commenturi. Iar tu nu faci altceva decât să-mi sporești popularitatea. Pentru aceasta, mulțumiri! Simt dragostea așa cum o facem toți dar puțini o exprimăm. Iar când o facem, vin unii ca tine așa să-ți dea cu tifla-n cap, fără să aprofundeze nimic! | |