= ma tac in aplecarea unei imbratisari... | Elena Albu [03.Sep.05 09:46] |
Aceasta poezie nu ma poate lasa indiferenta. Mi-a placut mult.Lipsita de imagini dezgustatoare( viermi, varsaturi etc) intra in universul meu, aducand cu ea intreaga ta framantare, visul si dorinta.Felicitari! | |
= Raspuns citat | Vicol Alina [02.Oct.05 19:06] |
"Tu vezi doar aparente. Un val ascunde firea. Tu stii de mult aceasta. Dar inima, firava, Tot vrea sa mai iubeasca. Caci ni s-a dat iubirea Asa cum unor plante le-a dat Alah otrava." Khayyam | |
= noduri si salcii | Mihaela Merchez [03.Sep.05 13:11] |
Poem puternic si pur, imi aminteste (desi nu are forma!) de "Ultimele sonete inchipuite ale lui Shakespeare, ...", Voiculescu. interesant versul> o scorbură în piept îmi oxidează fierul, cand poemul coboara in organic. inca nu stiu daca imi place > mă tac în aplecarea unei îmbrățișări * nu suna bine pt mine "ma tac". mai recitesc. Felicitari, Vasile. | |
= ruginesti | Ionut Caragea [09.Mar.07 16:55] |
Dupa parerea mea umila se putea lucra si la forma si la rima .Poezia asta este un hibrid, o incercare de a combina mai multe stiluri intr-unul singur. Din pacate lipseste deseori fluiditatea in exprimare, iar unele versuri sunt de-a dreptul stangace, banale: "mă tac în aplecarea unei îmbrățișări", "înconjurat de-a pururi pe uliți de copii". Bineinteles ca exista o latura sentimentala profunda in acest context al tablei, al fierului, al carbunilor(asta cu carbunii mi-a placut si la fel scorbura), dar mai lipseste sa-mi pun o cascheta pe cap si sa ma duc pe santier si sa-i recit doamnei inginer. Este bine ca ai comentarii si aprecieri din partea unor fane dar zic ca iti mai trebuie si unele observatii pentru a nu-ti rugini inspiratia. Cu drag, Ionut | |
= raspunsuri | Vasile Munteanu [03.Sep.05 21:26] |
Elena, poate ca dialogul intre noi a inceput cam abrupt:), insa, in timp, sper sa ajungem la un "numitor comun"; multumesc. Alina, pertinenta observatia ta; multumesc. Mihaela, si mie imi place Voiculescu;multumesc. Ionut, ai dreptate; in schimb, nu te pot impiedica sa citesti poezie unde doresti, "echipat" cum doresti; am avut o perioada in care si eu citeam in conditii oarecum similare...; se poate:); te mai astept. | |
= apa la primul nod | Iulia Spanu [04.Sep.05 01:33] |
Stii tu bine ce faci daca iti imparti poezia in oglinda, Ted. de-o parte si de alta, tonuri diferite, ca inceput si sfarsit in acelasi punct. eu m-asez dincolo de oglinda, acolo unde se aude scrasnet de dinti, asa cum m-am obisnuit la tine pe pagina. Foarte reusita imaginea in partea a doua, ziceam. aproape ca imi vine sa ma uit de radacini; apa a ajuns deja la primul nod. | |
= Iulia | Vasile Munteanu [04.Sep.05 10:19] |
suprins de spusa ta: "asa cum m-am obisnuit la tine pe pagina."; sper da te citesc si la celelalte noduri:). multumesc | |
= iubirea-motiv de reverie... | maior alexandra [02.Oct.05 19:06] |
Des întâlnită în pomele lui Eminescu, iubirea ca motiv de reverie se regăsește și în creația ta.Un zbucium sufletesc care te mistuie incet...și totuși...care noaptea se împlinește: "mă tac în aplecarea unei îmbrățișări pe care prea frumoasa iubită-nchipuită mi-o răsplătește noaptea cu mii de sărutări" Mi-au plăcut versurile tale.Felicitări! | |