| = ... | Ioana Geacăr [23.Jul.09 15:49] |
| primul vers merită un premiu, nu s-a scris niciodată ceva atît de grațios despre uritele noastre blocuri "blocurile înghesuite au tandrețea specifică unor gondole" Dar aș scoate de aici "specifică" și ultima secvență- epilog a poeziei care nu mai interesează. Asta sună cam prețios metaforic" semafoarele se înmulțesc în gândurile lumii " Dar zicerea asta cumva întortocheată ca un fulger îmi place: "am timp pe zebră să îmi spun că dacă ar fi un fulger aș vrea să dispar luminos " | |
| = antifraza | paul blaj [23.Jul.09 18:03] |
| e cea care domină poemul,finalul dă tot sensul lui, dar am să iau în considerare părerea ta Ioana. aaa... te-am citit recent în Litere. Felicitări! gând bun. | |
| = Da | Liviu-Ioan Muresan [23.Jul.09 19:03] |
| o imagine a lumii în care ne învîrtim. De asemenea, prefer primul vers. Îmi place și acea dispariție luminoasă. Finalul bun, repetiția aceasta, anostă, pe care o pietdem din vedere. Doar dacă nu o pietrifică poetul. În versuri. LIM. | |
| = Nu | paul blaj [23.Jul.09 19:47] |
| LIM, o imagine a lumii pe care o gândim. revezi finalul, apoi poemul. | |
| = Da | Liviu-Ioan Muresan [23.Jul.09 19:51] |
| bineînțeles că o gîndim. Dar imaginile acestea se bazează pe faptele reale, pe ceea ce ne înconjoară. LIM. | |
| = Nu | paul blaj [23.Jul.09 20:11] |
| imaginile acestea se bazează doar pe percepția autorului (aici eu), subiectivă evident, asupra a ceea ce este limpede din titlu care lasă prin limpezimea lui loc și echivocului. apreciez însă efortul și bunăvoința ta, LIM, pentru textul de mai sus. care este... o reverie:) | |
| = da | Carmen-Manuela Macelaru [24.Jul.09 07:48] |
| Se întâmplă uneori să ieși din casă zi de zi și să nu ai reacții la mediul înconjurător, poate sunt mii de oamneii care ies din casă după o săptămână, o lună sau chiar mai mult. Când am fost bolnavă și am ieșit după un timp, foarte mult timp, era primăvară, parcă murisem iarna, aveam încă senzația de frig, totul era straniu și verde, oamenii nu i-am vazut, cred ca de fapt nici nu existau decat pe stradă în mintea mea nu pășeau. La poem mi-a plăcut foarte mult: semafoarele se înmulțesc în gândurile lumii, aș fi personalizat cu "semafoarele se înmulțesc în gândurile mele". mcm | |
| = Nu | paul blaj [24.Jul.09 12:15] |
| Carmen, ești un pic pedestră în comentariul tău. Singura întrebare pertinentă ce ar trebui adresată textului de mai sus e : care este jobul la care când ajungi te descalți și uiți? Altfel, se poate glosa mult pe text, cum frumos ai făcut-o și tu. Dar răspunsul la această întrebare nu îl voi da eu. | |