| = jazz peste oboseli | Iakab Cornelia Claudia [05.Jul.09 14:04] |
| din cauza versului final care da o intimitate profunda poemului, am ezitat sa las un comentariu. mai intai m-am descaltat. tandrete, tristete, abandonare... | |
| = unuia din ploaie | gena gurau [05.Jul.09 14:18] |
| tare combinația!! îmi place ploaia călduță peste și prin pașii grăbiți ai trecătorilor. refuz tristețea sau starea prea blue pe o astfel de muzică... un dans. de unul singur în doi nici nu contează prea mult. ploaia e acolo. :)) | |
| = Cornelia | paul blaj [05.Jul.09 14:14] |
| am o curiozitate... unde ai descoperit oboseala? pentru că... din cauză că... deoarece... fiindcă... lipsește cu desăvârșire. mulțumesc de... stai să mă gândesc puțin:) aaa... pentru că desculță nu faci mizerie:) | |
| = țopăi de fericire:) | paul blaj [05.Jul.09 16:09] |
| dacă e tare combinația, sper să nu spargă ceva pe la tine pe acolo:) oare există pe undeva întrebarea: ție ce îți place gena?:) și eu am refuzat să număr oile aseară când... iar dansul în poem nu este deci poate fi plasat pe undeva prin alte zone emisferice... ai văzut prea multe filme vechi:) e doar nostalgie... , dorință, atmosferă, clasic, pentru că toate trec... stai, că n-am terminat...trebuie să-ți mulțumesc și ție pentru ceva. uite... pentru că îți plac diminutivele și mi-ai alintat ploaia:) | |
| = țopăială..călduță și ea :) | gena gurau [05.Jul.09 16:29] |
| :))) îți răspunzi singur. n-am văzut atât de multe filme vechi, pentru a le plasa printre ce-i place genei de mine. da'mi plac. și jazzul. am deschis ochii într-o casă răsunînd de muzică. (ar fi pleonasm să adaug și "bună" :D) iar 'dansul' rămâne pentru mine undeva pe trotuarele alea ude... în plutirea...căderea...întinsul tău pe-acolo. nu insist. este filmul meu..patinat. în ambele sensuri imediate. | |
| = Paul | Liviu-Ioan Muresan [05.Jul.09 17:04] |
| pe mine m-ai pus pe gînduri. Aș tăia ultimele 4 versuri și ar fi un poem perfect. Așa că te pun și eu pe gînduri. Nu că exagerez, dar chiar îmi place pînă acolo. LIM. | |
| = ... | dumitrita paladi [05.Jul.09 17:07] |
| ma gindesc la regina firimiturilor si la diamantul negru, e una si aceeasi sau? mie imi plac filmele vechi si ador jazz-ul, deci textul tau mi-a oferit un moment de placere:)) frumos! | |
| = LIM | gena gurau [05.Jul.09 17:32] |
| mă bag și eu..deh.. (îi iubesc p-aștia doi, de nu mă las dusă..:D) pe mine mă pui pe gânduri, LIM tocmai în final îmi pare a fi cheia. parcă se întoarce macazul, ferm, la 180° se explică parcă opțiunea bordurelii, zacerii pe trotuar firesc, în ploaie.. (sorry pentru ..hârjoana de mai devreme) | |
| = re: | paul blaj [05.Jul.09 17:17] |
| gena:)) am uitat glumele de la offtopic deci mai am un motiv de țopăială:)mulțumesc de lectură și instigarea la zâmbet. LIM, argumentează te rog pentru că poemul e deja publicat și îmi va folosi pentru o antologie perfecționarea lui. mulțumesc de semn. dumitrita paladi, da, e una și aceeași. mă bucură semnul tău empatic. | |
| = paul | Liviu-Ioan Muresan [05.Jul.09 17:31] |
| ultimele vesrsuri par o explicitare a poemului. Și nu mi se pare elocvent. Dacă e publicat, așa să rămînă :) | |
| = LIM | paul blaj [05.Jul.09 17:37] |
| mie îmi par o adâncire, de imagine, unde plasează acțiunea pe un trotuar ud întins, apoi intensitatea, prin beat de căldura hainelor, simplitatea care denotă motivația și regina firmiturilor este personificarea, eu sunt firmiturile acestei vieți. chiar aș fi vrut să mă convingi, că de aia sunt antologiile făcute:)) mulțam fain om bun. | |
| = Am văz | Liviu-Ioan Muresan [05.Jul.09 17:46] |
| pe la offtopic. E bine la personale. Chiar doream să te întreb de ce e la multimedia. Nu mai doresc a te contrazice. Poate sînt subiectiv. Valoarea scrierii contează. Și autorul are ultima vorbă. LIM. | |
| = Liviu | paul blaj [05.Jul.09 17:57] |
| eu nu o privesc ca pe o contrazicere ci doar o simplă argumentare. Da, Ioana a sesizat bien și a încadrat-o excelent la personale. Cititorul are ultimul cuvânt, asta mai ales în viata:) sunt la dispoziția ta de a mă lămuri oricând. | |
| = Îți spuneam întins pe un trotuar ud | iarina copuzaru [05.Jul.09 18:59] |
| Am ascultat poemul și mi-a plăcut. Versurile seamănă cu niște degete care dau naștere unor acorduri de jazz. | |
| = viața nu e decât o discuție serioasă de salon | paul blaj [05.Jul.09 19:14] |
| mulțumesc frumos Iarina, jazzul e mult pentru mine. frumos spui tu... prea pentru mine... ne mai citim. gând bun. | |
| = explicatie | Iakab Cornelia Claudia [06.Jul.09 02:43] |
| "Elegia este o specie a genului liric, în care sunt exprimate sentimente de melancolie, de tristețe, de jale. {{ciot-literatură} Din limba greaca (cintec de doliu.O specie lirica in care poetul isi exprima sentimentele de tristete , mergind de la melancolie la durere.Tonul este tandru, trist, melancolic. In secolul xx totusi elegia tinde sa dobindeasca un caracter filosofic. trasaturile principale sunt: 1) Exprima un sentiment de tristete 2) Cuprinde deseori elemente filosofice 3) Uneori are un pronuntat caracter meditatif" si atunci am asociat cu oboseala sufleteasca, in mod reflex. poate si m-am autosugestionat si am simtit. | |
| = revin | Iakab Cornelia Claudia [06.Jul.09 03:00] |
| m-am tot gandit de ce diamant negru? nu pot sa scap de sensul din capul meu care se refera la inconstient, la centrul sau de existenta. diamant/comoara, negru/mister, inconstient. ceva ce nu reflecta lumina, absoarbe caldura, se foloseste de ea. pe urma ...regina firimiturilor pentru mine are semnificatia de cea care nu lasa sa se piarda ceva si in unele cazuri : cea care se multumeste cu putin. acum daca leg ce ai mai dezvaluit tu in com. cu ce vad eu, iese o ciudatenie, zau. | |
| = tocmai aceasta este | paul blaj [06.Jul.09 07:45] |
| frumusețea Echivocului. vezi explivația lui Bacovia despre titlul la plumb. am eu vaha impresie că mp repet la nesfârșit pe aceeași temă? contează cu ce rămâi tu după ce ai citit un text nu ceea ce a vrut exact el să spună. ECHIVOCUL... apreciez dorința ta de a învăța... și insistența. | |
| = erata & | paul blaj [06.Jul.09 08:11] |
| a se citi :vagă , mă îmi place și interpretarea ta. numai că vezi tu, acesta chiar nu este un poem ermetic. doar cu puțin echivoc, puțin, puțintel. mulțumesc Cornelia | |
| + Requiem | Călin Sămărghițan [06.Jul.09 09:10] |
| Clădirile ce ” își ridică fețele spre ploaie noaptea” consonează de minune cu ”strada pustie”, și nu orice stradă, ci acea stradă. Dezgolirea inimii lasă deoparte convențiile, pentru ca mirarea ”pe care morții o au în visele noastre” să deschidă atenția, incitată încă de titlu, spre acel ”diamant negru” ce rămâne pe tot parcursul poeziei într-o anume umbră misterică cei face bine. ”Gustul înfrângerii”, abandonarea în ”voia căderii” sunt câteva acte contemplative ce se supun imperiului acelei originale toamne/”uragan de jucărie”. Trotuarul rămâne ud, iar accentele asamblează parcă gesturi protocolare ale unei galante priviri asupra unei vieți ”serioasă discuție de salon”. De aceea ”hainele simple” îmbată, iar ”regina firimiturilor” trezește dorinți. Poezie de atmosferă, de peisaj interior. Requiem al unei stări lăuntrice ce se vrea totuși rostită, de parcă autorul vrea să se convingă el însuși întâi, că acel giuvaer există cu adevărat. | |
| = de obicei | Călin Sămărghițan [06.Jul.09 09:18] |
| De obicei nu mă corectez, dar fiind vorba de o stea, pun cratima la locul ei. Eh, -ei. | |
| = paul, | Veronica Valeanu [06.Jul.09 09:44] |
| taietura versurilor nu ajuta oricum se trece prea brusc de la un plan la altul si stangace nu gasesc ca are ce cauta acolo [toamna e un uragan de jucărie]si toata broderia pe langa in afara de ultimul vers & titlu(care ar putea f bine sa se adreseze mortii ca o iubita - si aici chiar merge cu diamantul ala negru) - oricum gros planul pe firimituri ca indicator al nevoilor primare niciodata satisfacute - restul nu construieste nimic convingator. mai lucreaza la atitudine, nu o lasa in deriva ca si cum te-ai abandona, deoarece chestia cu firimiturile insinueaza cum ca oftatul prelung nu se valideaza V.V. | |
| = re: | paul blaj [06.Jul.09 16:22] |
| Călin, percepi bine atmosfera. Pun pariu că și din cuvântul "sec" poți să ții o conferință, ceea ce nu a fost cazul aici și ceea ce denotă imaginație multă, de care trebuie să fii mândru. Se vede, cel puțin de la mine, că lecturile la zi nu îți lipsesc, fiind astfel deschis și acestui poem nostalgic de tip flash cinematografic. Faptul că de obicei nu te corectezi nu e un lucru bun, asta ca să glumim un pic. Gând bun și vorbe înțelepte. Mulțam de tot ce poți oferi cu dărnicia pe care ți-o recunosc.Gând bun spre tine. Veronica, mulțumesc de trecere și dorința de intervenție cu un comentariu. Uite, mă gândeam, poate ai dreptate, poate vrei ceva cursiv, fluent, poate nu am reușit să descriu atmosfera cum se cuvine, poate nu observi ce există printre rânduri, poate te uiți și la ce i-am răspuns lui Călin și poate va veni un probabil timp în care eu îți voi da dreptate, numai și numai pentru că intervenția ta va fi însoțită de argumente nu doar de opinii, observații, aserțiuni, ca să fiu succint și lapidar. Bunele intenții le-am remarcat. Atent, autorul. | |
| = Expozitie | Luminita Alexandrescu [15.Jul.09 01:31] |
| Trei tablouri. Fiecare personifică metamorfoza unei idei. Deși sunt independente,unul lângă altul compun un întreg. Parcă împărtășesc aceeași ramă: ultimul vers=lait-motivul. Un puzzle cu 999 de piese, unde a 1000-a este pe copertă. Cred ca mai bine decât jazz s-ar potrivi asta: http://www.youtube.com/watch?v=q44mhc0cwjc | |
| = cu scuze pentru | paul blaj [10.Aug.09 23:28] |
| întârziere, mulțumesc pentru opinie, Sebastian. tactul tău este ireproșabil, iar sublinierile adecvate. gând bun, om bun. | |