| = :)) | Ina Simona Cirlan [26.Jun.09 21:08] |
| Deci, să nu... și să nu... hmm... cum se face?!? | |
| = semn | Doru Emanuel Iconar [26.Jun.09 23:42] |
| Triste istorioare ale realități românești: se cer bani nu se face școală. După ce am văzut caietele lui Rareș și modul lor de a învăța, mai că m-aș fi mutat în Italia. Nu doar pentru școală. Doru Emanuel | |
| = Deci, să nu... și să nu... | Dan Norea [27.Jun.09 10:09] |
| Ei, Ina, am glumit. Evident, poți să comentezi, să critici, să compari... Comparația mea cu Mafia nu e potrivită de loc, dimpotrivă, e jignitoare pentru partea italiana. După câte știu eu, Mafia are niște principii de onoare, pe care nu le încalcă niciodată. Personajele mele n-ar fi primite în Mafia, la ele onoarea lipsește cu desăvârșire. :) Ei, Doru, dacă înveți bine, așa cum te știu, se poate face carte în România, și încă una de elită. Îți urez succes și, mai ales, îți urez și îmi urez ca generația ta să schimbe ceva în România. | |
| = O altă stare de spirit | bodea emil felician [27.Jun.09 18:28] |
| Dane, am râs cu gura până la urechi ! Era de râs?...sau de plâns și nu mi-am dat eu seama? Eu îmi amintesc că pe la școală, la ședințe, venea tot timpul mama. Zicea săraca: - Nu-i spune lui taică-tău de ședință, că iar merge și ne face de rușine! Și așa era. Când mergea tata, diriginta se îngrozea. Când cerea bani, lui trebuia să-i explice de 2-3 ori pentru ce, că niciodată nu înțelegea... El era șofer, nu ca ceilalți. Tații intelectuali erau plini de înțelegere, aprobau orice sumă și își țineau comentariile pentru acasă. Și mama era la fel. Îi zicea lui tata: -Trebuie să dăm și gata!...nu mai comenta!...că doar nu ne-om face de rușine! Bietul tata, de multe ori nici nu știa cât dădea mama...se descurca ea; mereu avea rezerve. Uite că mai obligat la amintiri frumoase! Multe sunt de spus...pe altădată! Până una alta, să-ți trăiască nepoții și marea și frumoasa familie! Ești un om fericit. Sper să trăiești mult și să auzim de bine. Emil | |
| = Alte considerații despre școala de azi | Dan Norea [28.Jun.09 15:14] |
| Emil, nu cred că e o diferență între părinții intelectuali și restul lumii. Mai degrabă e vorba de caracterul neaoș ardelenesc al tatălui tău; sau, să zicem, de zodie. Dovadă - primele care startează la orice fel de contribuție sunt mamele casnice, indiferent de gradul de cultură. Problemele de bază sunt, după mine, de două categorii: - lipsa de fonduri a învățământului de stat, motiv pentru care diriguitorii apelează la părinți; se îngroapă în felul ăsta ceva urât mirositor; mi se pare mult mai cinstit să existe școli cu taxe și școli fără taxe, iar la ultimele să fie interzise contribuțiile cu caracter obligatoriu (sponsorizările trebuie să fie excepții, nu reguli impuse); - lipsa de principii și de onoare a multor cadre didactice care, indiferent cât de mare ar avea salariul, tot vor apela și la mijloace necinstite; asta nu e decât un simptom al degradării morale, apărută în toate domeniile societății în perioada neagră din anii '80; soluție nu există (justiția, care ar trebui să regleze, suferă de același simptom) decât, să sperăm, prin schimbul de generații. Mai multe generații. | |
| = aham | Anghel Pop [28.Jun.09 16:45] |
| Foarte adevărat și foarte descurajant. Grajdurile astea din Românica nu le-ar curăța nici măcar un Hercule paranormal. Ai vorbit de profii universitari care cer 200 de euro pe examen. Eu știu de unii care cer contact normal plus oral pentru un examen. Dane, pe când un volum de proză umoristică? Hai, că locul lăsat în urmă de Băieșu e gol... | |
| = Of, Anghele... | Dan Norea [28.Jun.09 17:55] |
| E ciudat să oftezi pentru că ai dreptate... În privința lui Băieșu, tu îți dai seama ce îmi bagi în cap ? Păi așa ceva intră ușor și iese taare greu... Mai bine îmi astup urechile. :) | |
| = Apropo de zodie... | bodea emil felician [28.Jun.09 21:44] |
| Dane, sunt de acord cu tine, cu excepția zodiei. Eu, lucrez biochimist, la un spital de urgență din Cluj-Napoca. Pe vremuri, colegele mele erau obsedate de horoscop. Dimineața, după ce intrau în tură, nu mișcau nimic până nu-l citeau. Puteau să moară toți pacienții... le durea în cot! După ce se lămureau ce le lezervă viitorul, dispăreau ca furnicile pe vreme de ploaie. Într-o zi, am făcut un experiment. Am scos un zodiac de pe net și am schimbat titlurile. La Pești am pus Racul, la Rac Gemenii, etc. Le-am nenorocit! La fiecare i se potrivea ca o mănușă. Nu le venea a crede. Așa ceva, nu mai citiseră. Apoi le-am spus. Nu credeau. Am intrat pe net și le-am arătat. Au muțit. Zodia lor, nu li se potrivea deloc. De atunci, s-au mai liniștit. S-au învățat minte. M-am tot gândit o vreme cam cum stă treaba. Apoi mi-am dat seama. Autosugestia...asta e! Autosugestia, ține numai o dată, dacă o aplici asupra aceluiași lucru. Pierre Simon de Laplace , după unii părintele fizicii, spunea că ,,orice experiment, pentru a fi validat, trebuie refăcut de minim două ori''. L-am ascultat și mi-a ieșit... de fiecare dată, în alt context. Încearcă și tu ! O să te lămurești. Toate cele bune! Emil | |