| = placut mult | Mușat Dana [23.Jul.05 17:10] |
| Rima alba e des intalnit in era noastra, dar tu reusesti sa o faci si atragatoare. Un mic Eminescu vad aici, dar de placut imi place mai mult decat eminescu. Te flatez? Sper sa nu. O fi el poetul nostru national, dar eu ii prefer pe Blaga si pe Bacovia. Revin. drag, Dana | |
| = Remarcabil | Dora Violet [23.Jul.05 17:15] |
| "poezia ne arde fâlfâirea speranței, împletește nemărginiri, drojdia de suflet ni se prelinge printre ruinele rimelor, păsări se închină pe brânci în carnea fecioarelor" Poem matur. Se poate citi cu gindul adinc si cu insemnari pe o hirtie, caci deschide reflectari. Indeosebi remarc versurile de mai sus, asa in trecere. Voi reveni. Fiindca am aici o lectura aparte, prin forta ei lirica. Felicitari, Ioan Ivascu. Dora | |
| = o lume transparenta | Elena Albu [23.Jul.05 18:07] |
| ,,lumea a încremenit, transparentă, în ceașca mea de cafea" Este o imagine deosebita. Succes! | |
| = musculițe osoase | Sandra Hanna Segal [24.Jul.05 00:05] |
| Ioane, mare adevar ai grait cu : "vrem cu orice preț să fim profunzi, dar nu avem răbdarea de a muri până la capăt" putini mai gasesti in ziua de azi care vor sa moara si sa ramana morti:) poezia e superba, dar eu nu prea am azi cuvinte subtile demne de ceea ce tu ai scris aici a, da, si de trei ori ura pentru musculitele anorexice | |
| = in viteza | Ioana Veronica Epure [24.Jul.05 00:21] |
| Frumoasa colectia ta de cugetari, desi poate cam concentrata. Mi-a dat impresia de enumerare, ca si ti-ai varsa oful cuiva, unei divinitati ori unui prieten, si in elanul tau nu mai ai timp sa respiri. Cuvintele parca te alearga de la inceput pana la sfarsit , cand termini de citit esti deja obosit :). Ai cateva versuri geniale, cele enumerate mai sus si altele, in special ultimele doua. Oricum, imaginea generala a fost de album ori de instantanee adunate si inghesuite intr-o cutie cu ganduri si impresii. Dar mi-a placut. Ne mai auzim, Ioana | |
| = erata | Ioana Veronica Epure [24.Jul.05 00:57] |
| *ca si cand ti-ai varsa oful | |
| = ,,Nu avem răbdarea de a muri până la capăt" | Dinis Adrian [24.Jul.05 14:52] |
| Captivant jocul contrariilor de la sfarsit,sfarsitul primei strofe si inceputul secundei. Paradisul e dezlantuit abia in ultima strofa. In fine, vin cu niste sugestii care se vor critice: ,,fâlfâirea speranței"- cuvantul falfaire nu este in nici un caz poetic; a glăsuit- un fel de a speakuit si totusi nu este necesar pentru a aduce vreo stare ori pentru elemente de versificatie, propun schimbarea lui- vorbeste corect se vrea o poezie serioasa, fara ironii stupide. Remarc insa versurile cu o nuanta profunda si luceferiana ,,vrem cu orice preț să fim profunzi,/dar nu avem răbdarea de a muri până la capăt". Frumos suna si ,,puncte de suspensie postume îi vor împodobi despărțirea de oameni," care induc o stare de melancolie, dar n-au nici un sens din cauza versurilor care urmeaza ce distrug sugestia bine realizata a ,,cavalerului tristetii". | |