| = alina | Silviu Vasile [21.Jul.05 18:32] |
| Poate ar trebui mai multa implicare, o paleta invartita la nesfarsit si-n urma efortului... lumina. Dar e frumos sa te iubeasca asa, o Catalina moderna, mult mai fidela iubirii. s. | |
| + semn | Costin Tănăsescu [22.Jul.05 00:00] |
| cu eol, Alina, cu eol? Bineee... ca un june care nu mai este de mult prim, marturisesc ca ma tulbur cand citesc poezii atat de frumoase, atat de convingatoare. Nu m-am gandit niciodata cum sa ma fac vant, ei... de-acum se poate in timpul liber voi gasi o idee, ceva... Remarc trairea intensa din acest poem, o joaca ce are conotatii erotice, care incita. desi primele versuri dau impresia unor amintiri din copilaria unei fete ratacite prin coasta vantului, pe parcurs totul se schimba, si asta cu maiestrie, cum ne-a obisnuit Alina. emotia atunci cand vantul trece, este proportionala cu spaima, o spaima placuta care te face sa simti ca traiesti cu adevarat.(adrenalina?) Bineinteles ca Alina, ne pune la incercare si simtul olfactiv, amintindu-ne ce parfum lasa uneori vantul-hoinar, ca dupa ploaie... despre sfarsit nu vreau sa mai vorbesc fiindca asa am inceput.(just kiddin') ok, nu stiu, ma intreb uneori daca nu cumva te-ai plictisit sa scrii asa de frumos. las semn fiindca meriti. drag, | |
| = Sigur! | Lucia Firefly Popescu [22.Jul.05 00:40] |
| IAR a facut-o, si DA, merita mereu stelutze, si DA, si mie mi-e teama sa nu se opreasca...Am vrut sa subliniez si eu ceva, dar nu am putut sa iti pun aici toata poezia. Costin a spus cam tot, eu ma voi multumi dar sa spun ca sfarsitul e pe masura celor ce ai scris pana acolo, e nemaipomenita aceasta imagine, ma intreb de unde le gasesti, cata usurinta ai, dar ma rog sa mai fii mult- mult. "mi-e ușor vântule mi-este foarte ușor să te ajung din urmă să te las să mă iubești peste rochii dezgolindu-mi genunchii " Acelasi drag ce-l stii! Licurici. | |
| = "peste inima mea faci salturi mortale" | Nuta Craciun [22.Jul.05 03:33] |
| un semn de drag, mare cat o spaima cu trufie:) mai mult nu pot... e-atata adiere, poemul tau e mai usor ca vantul, mai racoros ca vantul, mai ...mai vant ca Eol... drag Anana | |
| = adierilor de prin frunzisul poemei | Alina Livia Lazăr [22.Jul.05 09:37] |
| "o Catalina moderna, mult mai fidela iubirii." Silviu Vasile Multumesc mult, Silviu, pentru prima vizita langa incercarile mele de poem. Mi s-a zis in multe feluri, mai putin asa :) Apreciez insa curajul introspectiei in vers si iesirea de acolo cu cateva crampeie de informatie despre mine. Sa mai treci. Costin, Stii ca m-ai facut sa zambesc: comentariu inca mai valoros decat stelutzul. :) Mai ales folosirea persoanei a IIIa... :) Nu te tzii insa de cuvant. Atunci cand o dau in bara nu vii sa imi spui. doar ca sa ma incurajezi. pai, asa fac junii care "nu mai sunt de mult prim"?! Multumesc si astept cuminte urechelile acelea, izbavitoare. Licuriciule, Imi pare foarte rau ca nu mai am timpul pe care l-as vrea pentru a fi "mult-mult", mai ales langa anumite poeme pe care tu stii, trebuie sa stii, le citesc pe ascuns. ale tale. multumesc. Nutzicutzica, ba trecerea ta e adiere, mai mereu. simpla si sincera. asa cum o faci mereu. si vibranda. multumesc. prietenesc, Alina | |
| = Deosebit | Negru Vladimir [22.Jul.05 11:41] |
| Uite ca avand prea multa treaba am lasat sa treaca o zi peste acest poem pe care l-am citit cu mare placere... am sperat ca va fi recomandat si uite deja acest lucru s-a intamplat deja. Am sa trec peste prima strofa care are rolul de a situa lectorul in atmosfera poeziei si de a oferi cateva hinturi pentru cel interesat sa citeasca si indaratul versului si am sa remarc ceea ce mi-a placut in mod deosebita adica fragmentul: "rocile știu pe de rost cum le treci mi-e ușor vântule mi-este foarte ușor să te ajung din urmă să te las să mă iubești peste rochii dezgolindu-mi genunchii" Partea aceasta este intr-adevar tulburatoare, imi inspira nefericire si resemnare dar totusi frumosul infloreste in plan secund, un fel de cerc ce se desfasoara si care muta pespectiva de la gand spre clipa... superb. | |
| = Mirului | Alina Livia Lazăr [22.Jul.05 12:31] |
| menajerele au facut curatenie in gand, stateam, Mirule si vedeam clipa cu amigdale inflamate, inghitind in sec, cu gust de aguride pe buze. cateva proiectii constiente plecau genunchiul in fatza, naucindu-l. DESCRIE, zise imaginea din oglinda. Eu am tacut, continuand transfuzia. multumindu-ti, deci | |
| = mănunchi de dovezi | Corneliu Traian Atanasiu [23.Jul.05 08:20] |
| E admirabil cum dai edicte ontologice, cum faci ca totul să capete o pondere de netăgăduit, cum pecetluiești cu sigiliul poeziei clipele ce ar vrea să fugă. Trufia spaimei sporește înlăuntrul clipelor, le îmbogățește cu poftă de viață căci știi să dovedești trecerea. | |
| = Corneliului | Alina Livia Lazăr [23.Jul.05 16:03] |
| si toate acestea, Corneliu, doar pentru ca am un manunchi de dovezi. :) Multumesc. Alina | |