| = Trandafirii | Negru Vladimir [13.Jul.05 07:37] |
| Atunci cand ochii nu ne mai sunt de folos si experimentam zborul, cand alte priviri se deschid in adancul sufletului si percepem creatia asa cum este ea socotita, cand lanturile cad si coliviile devin ele insele pasari iar cercurile se rup intotdeauna spre centru, omul e tentat de iluzoriul mult mai profund al propriei vointe directionata gresit si tinde sa stagneze in tinuturile intermediare... interesanti trandafirii tai, imagine a mortii biruite. Placut. | |
| = raspuns | Sosea Anda [13.Jul.05 20:28] |
| coliviile devin pasari iar oamenilor li se prelinge ceara icariana de pe idealuri ce ii tradeaza pentru aripile mult mai aripi ale pleoapelor inchise... multumesc pentru vizta drag, anda | |
| = zbor...mort | Andreea Neacsu [08.Aug.05 21:21] |
| "Și plângea pentru că voia alta. Nu pentru că o voia înapoi"... M-au socat intr-un anume mod aceste ultime doua versuri... "Fata cu zbor mort in palme" si "Piano Man" mi-au placut nespus prin sinceritatea(aceasta) si respectiv profunzimea(piano man) lor. Am incercat sa scriu un comentariu separat la "Piano Man" dar ceva nu-mi mergea. Vroiam doar sa-ti spun cat de mult mi-au placut... doar ca nu gasesc cuvinte... le simt ca si "personale ale mele"... cu drag cititoare alor tale cuvinte, rhei | |
| = rhei | Sosea Anda [09.Aug.05 16:34] |
| andreea, multumesc frumos pt trecere si multumesc si pentru cuvintele tale. cand am scris "Piano Man" am scris pentru mine mai mult ca de obicei. si cred ca ceea ce e apreciat la acel text vine din el insusi, nu din mine. din povestea care nu e poveste, pentru undeva acolo acest Piano Man chiar exista... si realitatea probabil se simte. pentru ca in cuvinte nu e nimic mai mult, decat realitate. "fata cu zbor mort..." nu urmarise sa se inchida intr-un astfel de final. pornea de la aceeasi non-fictiune -de data asta trista- pe care o numim realitate(cred ca am folosit cuvantul de cam multe ori, o sa risc sa devin redundanta). dar a fost ceva care s-a prelungit si a trecut dincolo de tristete, in ceva mai adanc, intr-o revolta generala care a esuat intr-o tentativa de aciditate. e rece. si cred ca si pe mine m-au socat putin. drag, | |
| = Puf | Iris Barbulescu [28.Oct.05 15:55] |
| Am avut un perus alb..o jucarie cantatoare...sufletul meu...si a murit...intr-un accident. Am coborat cu el in palme, l-am pus in cutia de carton, l-am ingropat in fara blocului, unde nu, nu mai cresteau trandafirii...nu vroiam alta...vroiam sa fiu cu el pana si acolo...singura pasare care ar fi parasit cerul pentru mine...ciudat, nu? | |
| = pentru Iris | Sosea Anda [28.Oct.05 17:59] |
| Ciudat... putin sau deloc.. uneori in zbor fiintele de ridica se ridica se ridica.. intr-atat incat ating punctul de unde nu mai coboara, pentru ca de acolo niciodata nu se mai coboara.. punctul unde zborul ramane zbor si visul ramane vis. Perusul alb, zborul asemenea. | |