| = ioana | Marius Tudor [18.Apr.13 23:38] |
| puternic primul,și mă prinde pe un flanc vulnerabil,cu apărarea slăbită.îmi reamintește ritmurile din alte poeme de ale tale(aici, cronometre sonore ce măsoară suferința);și speranța, o mică licărire"mă gândesc că sunt doar o sămânță",de fapt, un potențial ciclu. din partea a doua,mai puțin densă, remarc imaginea "seamănă tot mai mult cu niște câini credincioși cum stau așa ghemuiți la căpătâiul stăpânului lingând niște răni imaginare prin care viața se scurge împreună cu toate amintirile",prima jumătate eminamente kafkiană,oricum,iese puternic în evidență,având în vedere relieful mai domol al următoarelor.de fapt,ce mă neliniștește la textul ăsta e perspectiva, from the inside,coincide cu a mea,și cu anumite stări recente,ce-mi apar acum ca niște premoniții. tot trebuia să-ți zic,textul ăla, "inside",l-am scris cu două luni înainte să apară textul tău pe site,nu e un comentariu,believe me,imaginează-ți ce am simțit când am citit poemul tău. dominic | |
| = fatalități și coincidențe | ioana cheregi crișan [10.Jul.05 13:38] |
| Dominic, a rezona cu un jurnal este dovada că nu ni se întâmplă nimic nou. sunt aceleași evenimente de un fatalism perimat. dar ni se întâmplă încă... și plângem de fiecare dată altfel. textul tău este un poem. acesta este doar jurnal. poate că ai dreptate că toate se întâlnesc undeva în interiorul nostru. mulțumesc. | |