| = chiar deloc ironic | Petrus Gheorghe [24.Jun.05 03:25] |
| regretele, vesnicii nostri dusmani. uneori, pare ca totul e pierdut, apar remuscarile,apare vocea constiintei.norocul nostru ca va mai fi o "data viitoare".capacitatea de regenerare a sufletului e extraordinara.dar de asta m-a acaparat "proza" ta.tindem sa exageram, sufletul exagereaza(voit) durerea doar ptr a fi mai dulce regasirea acelui "ceva" ce face ca ziua noastra sa fie putin mai mult decat o zi banala. | |