| = iubirile inecate-n unde | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Adime, de ceva vreme nu am lasat cuvinte la poalele sonetelor tale mirata fiind de splendoarea lor, de simpla ta asternere de cuvinte-cintec, cuvinte-rezonanta, cuvinte-vibratie. Astazi m-am lasat prinsa intr-o imagine-traire, "acoperindu-mi ochii cu fiinta", deschizind acele porti ale dorintelor ce descopera "sanii dornici de-nclestari avide", atunci cind limpede mintea nu mai poate fi pentru a "decide cit de fierbinte-i carnea si putinta". Clipele de dupa involburarea undelor atinse in "cuibar", clipe in care "O istovire dulce ne inundă/Și ațipim la umbra unui vis." sunt ca o binevenita hodina pentru regasirea suflului daruit in iubiri arzinde. "Sarutul ce ucide" poate doar raceala mintii, in rest da plinatate fiintei si sufletului. Frumos acest sonet 300. Le astept pe urmatoarele, rind pe rind. Drag, Ela | |
| + De 300 de ori înfășurată în versurile tale !!! | Maria Prochipiuc [07.Jun.05 14:39] |
| Îneacă-mă-n sărutul ce ucide că suntem vii și plini de gânduri Acoperindu-mi ochii cu ființa în șoapte se prelinge somnul Deschide porți să bântuie dorința în trupul ce-a-ndrăznit să-mbătrânească Pe-nvolburate pajiști cu silfide amurgul privirea își ascunde... restul e doar taină! Mai departe nu mai pot merge și așa mi-a fost destul de greu, nu te-am cunoscut în această dezlănțuire, nu te văd, frumos e totul și pentru atâtea versuri care mi s-au înfășurat pe suflet ca un balsam toată admirația mea. Comentariile rămân în adâncuri cine știe de vor iși la iveală. | |
| = vad ca de o vreme-ncoace / iarba deloc nu-ti mai place | Lory Cristea [07.Jun.05 15:03] |
| ,,Desfă cuibarul tainic să pătrundă Un aprig lup ținut prea des închis, Până va da-n adâncuri de o undă`` Cuibarul de s-o desface Nu stiu cat de mult ti-o place Ca matale vari in el In loc de lup doar un miel | |
| = apogeu | Radmila Popovici [07.Jun.05 15:58] |
| Adrian, e atît de "viril" și "dezbrăcat" acest cu "rotunde forme" sonet, încît nu te lasă să treci în tăcere pe alături, ci te îmbie să-i admiri frumusețea nudă și firească de o rară calitate a muzicalității. | |
| + Felicitari! | Adrian Erbiceanu [07.Jun.05 16:27] |
| Adrian, De trei sute de ori, pe acest site, ne-ai delectat cu versurile tale. Nu cunosc pe nimeni, la acest inceput de secol, care sa fi fost capabil de o asemenea performanta, care sa fi scris mai multe, mai limpezi si mai pline de sens poeme (Sonete). Istoria literaturii, cu voie sau fara, va trebui sa tina seama. Te felicit din inima! P.S.: Pe la inceputurile aparitiei tale pe acest site, mai precis la Sonetul 11, am postat un comentariu versificat. Se pare ca previziunea mea a fost corecta. Reiau comentariul, intitulat "Sonet", putin modificat, ca un corolar la tot ceea ce am vrut sa spun, si-l asez pe pagina mea. Inca o data, felicitari! | |
| + să-ți lepezi caldă cuviința | Gabi Schuster Cărărușă [07.Jun.05 20:15] |
| In aceste vremuri cand eroticul urla pana la pornografie luand in stapanire trairile omenesti de taina, si afisandu-le in tot locul cu drepturile modernitatii, glasul tau slefuieste detaliile intimitatii, lasandu-ne sa descoperim, fiecare in felul sau, una din cele mai vechi trairi omenesti invelita in cuvinte mestesugite si sprijinita de metafore ce sugereaza fara sa explice. Un foarte frumos imn al impreunarii intru iubire, proiectat cu delicatete in vers. Iti daruiesc o stea pentru momentul poetic al abisului atat de profund uman. | |
| = clipa în abis | Corneliu Traian Atanasiu [07.Jun.05 20:58] |
| Fidel unei poezii care respectă forma reușind să profite de ea ca de propria libertate. Mi-aduce aminte de vajnicele sonete ale lui Voiculescu. De iubirea vîrtoasă, plină de sevă, fără să piardă înălțimile trăirii. De-un joc care răspunde sub alte zări: O istovire dulce ne inundă Și ațipim la umbra unui vis. | |
| = Tuturor, la 300 de sonete | Adrian Munteanu [08.Jun.05 10:47] |
| Daniela - cântecul mi l-aș dori mereu insinuat printre cuvinte, ca o eliberare. Se spune că cel care cântă mult, mai ales în momente de tensiune, trăiește mai mult, se eliberează. Vom mai cânta împreună, după cum ne va permite cunoașterea instrumentului. Maria - nici eu nu mă văd așa. Mă lupt să-mi depășesc limitele și să visez cu ochii deschiși. Dacă am reușit să păstrez picătura de balsam, e vina lui, a visului. Eu rămân dara un instrument. Lory- am zâmbit. Pentru că e un adevăr aici. Ori ce aș face, tot în haina mielului mă văd. Cred că se simte asta, altfel n-ai fi scris așa. Radmila - e de bine. Înseamnă că mă înscriu în particularitatea sonetului care nu poate trăi fără muzică. Nici eu, ca om, nu pot. Sunt prea sătul de ariditatea secvențelor ce ne colorează viața. Adrian - întotdeauna ai fost cel care a pus niște puncte pe i și nu s-a sfiit să vină cu verdicte. Nu știu cât de îmbrățișate vor fi ele și de restul trăitorilor prin acest spațiu al poeziei, dar știu că ele mi-au dat curaj și mi-au întreținut veghea și speranța. Gabi - e un gest firesc acela pe care l-ai intuit, de întoarcere la temele esențiale și la firescul unor trăiri. Am vrut să fac acest gest rotund tocmai într-un moment de bilanț, la 300 de sonete postate ( mai multe scrise deja)ca să privesc un pic în urmă și să-mi evaluez drumul parcurs. Corneliu - frumos sintetizat. Mă văd pe acest traseul al fidelității. Nu știu un drum care să-mi fie mai aproape de suflet și de aceea voi merge în continuare pe el, după cum mă vor ține puterile spirituale și fizice. Mulțumesc, dragii mei, pentru popas și pentru bucuria întâlnirii sub aura cuvântului rostit cu sinceritate. | |
| = Tot respectul meu pt. dvs. | Lory Cristea [08.Jun.05 13:13] |
| D-le Adrian Munteanu, m-am intrebat ieri toata ziua daca v-a suparat catrenul meu, si poetul din dvs. mi-a dat din nou masura intelepciunii sale. Poate ceea ce n-am spus este ca poemele semnate ,,Adim`` nici n-au nevoie de stele, ele se nasc gata instelate. Cu tot respectul pentru dvs. Lory | |
| = felicitări ! | Alina Manole [11.Jun.05 14:23] |
| Felicitări pentru apariția pe liternet cu acest frumos sonet! | |
| = Îneacă-mă-n sărutul ce ucide | Munteanu Adina [23.Jun.05 17:50] |
| Totul este superb, dezvaluit. Parca vad un suflet deschis un lup de sta ascuns, salbatic, dar cauta sa patrunda intr-un suflet care sa-l calmeze sa se transforme intr-un mielusel plin de dorinta de a fi iubit.... Felicitari,pentru cartea publicata! Cu drag Adina!! Desfă cuibarul tainic să pătrundă Un aprig lup ținut prea des închis, Până va da-n adâncuri de o undă Ce ne azvârle clipa în abis. | |