| = cine o sa zica DA? | Elia Ghinescu [01.Jun.05 23:06] |
| Eeeeiiii,Florin,Florin....bag seama ca vine timpul sa jucam la o nunta pe aici! Frumos vorbesti despre jumatati.Aleg partea cu jumatate cer-jumatate pamint.Nu vreau un intreg care sa poata fi impartit in doua,precum marul.Vreau sa cred ca doua entitati se pot alatura si pot forma un intreg. Frumos,tu stii cel mai bine. Drag,Elia | |
| = "hai sa impartim universul" | Nuta Craciun [02.Oct.05 19:06] |
| si daca vrea intai inelul?, o sa ne scri apoi si o continuare sa vedem cum decurg lucrurile? acum la modul serios, hm... (am plagiat?) universul ca un mar impartit, tu o jumatate cu pamant, ea o jumatate cu cer, imbratisarea la mijloc unind, iar voi atat de curati incat se poate vedea dintr-o parte in alta. frumos tablou, florin, neasemuit... atat de bine suna aici "hai", atat de intim fericita trebuie sa fie femeia iubita de tine | |
| = cu o asemea cerere ..mai mai ca-mi vine sa ma marit ;) | Nancy M. Popa [02.Oct.05 19:06] |
"hai în mijloc să ne îmbrățișăm strâns pentru a nu pierde nimic nimic" Ce sa mai zica o femeie in fata unor asemenea versuri?Decat "Da".Acum ,ce mai pot sa mai zic,decat ,superba poezie. Toate cele bune. Nancy | |
| = ,, Prin diadă, către unitate” | Narcisa Turony [02.Oct.05 19:06] |
| Florin, dincolo de ineditul și plăcerea versurilor, m-ai făcut să trec printr-un periplu al semnificației absolutului. Al iubirii. Am pornit ceva mai târziu :) de la legea atracției exprimată de Platon cum că fiecare ființă poartă în sine o jumătate a întregului doveditor și caută instinctiv și necontenit ,,frântura ruptă din el însuși”, deci complementarul. Am trecut apoi prin ideea mai dezvoltată a lui Schopenhauer - precondiția unei pasiuni puternice este ca două persoane să se neutralizeze reciproc, așa cum fac un acid și o bază când formează o sare - așa mi-am explicat originalitatea cu care tu găsești echivalentul pentru întreg, plecând oarecum invers însă, rupând mai întâi universul și refăcându-l apoi prin intermediul contopirii celor doi. Poate bat câmpii, dar elementele folosite ce îi vor îngemăna în final pe cei doi în unul, în ei universul, spre a-i reda din nou universului (ca un tot), nu îmi par alese doar pentru imaginea poetică ( reușită de altfel), ci pentru o semnificație mai profundă, aceea de a restabili starea primordială. Și vina principală pentru vorbăria mea la ora asta o poartă corespondențele cosmice ale masculinului și femininului pe care le-ai folosit – cerul și glia. Ca și inversarea și contopirea aceentuată în poezie: stânga-dreapta. Nu am putut să nu mă gândesc citind ,,hai inimă în inimă / să pot privi prin tine " că, mai mult decât sediul emoțiilor, inima a fost considerată centrul ființei individuale, dragostea manifestându-se aici ca un fel de traumă. Chiar încercam să-mi imaginez o simbioză a esențelor, un centru al centrului în centru :) Sintetizând, (în sfârșit!:) ) aș spune: hai să trăim Unul în întregul univers și universul în El întreg! Frumoasă cerere în căsătorie, frumos dar de nuntă, frumoasă poezie. Cu drag, N. | |
| = Despre jumatati | Ana Suter [02.Jun.05 12:01] |
| Raman uimita cum vorbesti de jumatati. Jumatate de inima, jumatate de pamant...jumatate de mar. Insa intr-o cerere in casatorie nu se vorbeste de intreg? Frumos, mi-a placut. N-am uitat drumul pana la tine. Drag de tine, | |
| = hai în mijloc | Monica Fagetean [02.Jun.05 12:26] |
| sunt alba-ca-zăpada și mușc jumătate de măr cu tot cu inimă tare drag, mo-ni | |
| = hei multam, desi in graba | florin bratu [02.Jun.05 12:52] |
| elia mltam de treceresi de virtuala joaca (3 zile si trei nopti sa zicem) :) nuta se poate si despre inel scrie cred, o sa ma gandesc. multam de hai (asa era gandit) narcisa si eu plec de obicei d la platon, dar refacerea perfecta a initialului androgin, oare nu sufera inevitabil de singuratate? multam ptr amplul si incantatorul comm. ana intotdeauna drag de trecerile tale. intregul e sugerat la final, dar el presupune o initiala injumatatire (am inceput dupa nasterea evei si caderea din rai). monica hm. o fi bine, n/o fi bine muscatura din mar in calitatea de alba ca zapada. experientele cu marul nu sunt niciodata prea bune, da/s de fiecare data frumoase. :) | |
| + ploaia si pamantul | Negru Vladimir [02.Jun.05 13:02] |
| Mitul androginului intr-o varianta neobisnuita... intr-o lume in care stanga si dreapta au o simbolistica bine delimitata, poetul isi aroga dreptul (dreptul libertatii sale) de a modifica universul, locul fiintarii... cred ca aici sta cheia poemului... uneori imposibilul este doar o categorie logica... inima darama si construieste intr-o "betie" divina, poate doar pe masura setei omului de a se implini prin iubire. Mi-a placut joaca ta... face diferenta dintre univers si cosmos, intre ordonat si nediferentiat... pe undeva omul... risipit in barbat si femeie dorindu-si regasirea. | |
| = parere | Tanasescu Nicolae Constantin [02.Jun.05 13:43] |
| Florine, te joci cu focul tata, si te joci frumos nu zic nu... eu zic ca daca nu e serioasa propunerea ci e doar o joaca, daca va fi cineva sau mai multi de cineva care or sa spuna da, sa le marturisesti cu lacrimi in ochi ca n-ai vrut si ca o sa fii cuminte de aici inainte. lasand gluma la o parte unul din cele mai frumoase texte pe care le-am citit in ultima perioada, are o claritate si o asezare solida(nu se bâțâie) de invidiat. felicitari | |
| = hai:) | Salomeea Stuparu [02.Oct.05 19:06] |
| "hai în mijloc să ne îmbrățișăm strâns pentru a nu pierde nimic nimic" nu vreau sa caut adancurile filosofice ale poeziei:) e atat de bine si omenesc aici la mijloc:) aici, unde nu se pierde nimic, nimic, pentru ca e un suflet intreg, ferit prin imbratisare de greaua despartire a jumatatilor:) Drag, Lizush | |
| = grad de condensare a CEVA | Dana Stefan [02.Jun.05 21:00] |
| ..un barbat si o femeie sunt stramosii imaginilor care au fost si vor fi, ale cuvintelor si sunetelor care au fost si vor fi, ale esentelor tuturor lucrurilor si fenomenelor naturale ce nasc matricea de latente si virtualitati ale universului... | |
| = nancy | florin bratu [02.Jun.05 23:35] |
| ca de obicei capul meu in patratele si multe colturi (care nu au nimic de a face cu circumvolutiinile in cazul de fata) am sarit peste cel mai concludent comentariu mai sus, in care a existat un foarte frumos da aproape. e a doua oara cand mi se intampla chestia asta si mor de rusine si/mi cer scuze si brrrrr bou/s uneori. cu sinceritate in tampenia mea, eu | |
| = multam | florin bratu [02.Jun.05 23:43] |
| negru ptr lumina (negru inchide pana la urma cea mai vasta lumina :)), pentru risipirea in barbat si femeie si modificarea universului. costin multam de cuvintele tale. buna gluma da daca zic ca e pe bune ma/nsor iar o sa/mi spui ca e o greseala. n/am scapare. :) lizush incantat de trcerile tale si de placerea de a salaslui in acest mijloc atat de firesc umanului totusi. dana dana dana, multam de comm sau nu :). cu un comm din asta risc ca poezia mea sa fie doar premisa ptr cineva care te va cere pe tine de sotie. :) draga trecerea/ti | |
| = intregire | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| E ca si cum, intr-un adevar al iubirii, reintregirea este o fireasca traire, e ca si cum, intr-un poem pe jumatate cintec, pe jumatate juramint, regasesti dintr-o data frumosul mereu doritului "a fi impreuna". Inca un poem de iubire ce ma incinta ina sta seara si tare bine imi prinde sa adorm cu stari albe. Felicitari, Florin! Drag, Ela | |
| = Florine, m-ai nenorocit.. | dumitru cioaca-genuneanu [03.Jun.05 00:47] |
| inspirat de-a ta poezie socrul, cand zestre ii cer zice c-a fetei moshie nu-i pe pamant ci in cer | |
| = subtirica la marcaj | DoDu [06.Jun.05 10:58] |
| Mie mi se pare cam subtire. Acesti eu si tu, sunt atat de folositi incat s-au tocit pana la os. Iar "nimic nimic" suna comic intr-un context voit serios si dramatic. Iar repetitiile acelea intentionate de stanga dreapta, continuandu-l pe eu si tu, enerveaza. Incep sa am indoieli de capacitatea unora in a aprecia valoarea si a marca texte cu stelute | |
| = ### | Dediu Dan [06.Jun.05 17:48] |
| In primul rand traseul textului e previzibil,"hai-hai"-ul devine un fel de refren din muzica populara,repetitia "nimic-nimic"nu-si are vreo justificare in opinia mea,si imi pare copilaroasa,ca sa nu spun comica, iar ideea e perimata,rasapata de la Bucuresti pana in Rio de Janeiro(ca tot e cu imparteala universului). In concluzie,nu pot sa spun ca e slaba,dar de la astfel de texte ies cu o senzatie de genul"Hmm,da,si?Atat?". P.S-un exemplu edificator-Liviu Calin are o poezie de genul,nu retin exact titlu.Cam aceeasi treaba. | |
| = abstract | Adela Cenghri [07.Jun.05 14:22] |
| in timp ce citesc versurile, vad cu ochii mintii acel EA si EL imbratisandu-se intr-un copac, in care creste un mar impartit in jumatate, pe un pamant intis si pustiu... iar desupra... cerul. Mi-a placut. A. | |