| = Poezie inciresata! | Bianca Iulia Goean [31.May.05 11:16] |
| Rar mi se intampla, dar aici, pe aceasta pagina, simt nevoia sa exclam: ce mai poezie! Sunt toata cotropita de imaginea ciresului dat in parg (si nu-i numai cel pe care il asteptam), de simbolistica pe care o credeam epuizata, si uite ca nu-i, de versurile pietroase-zemoase, cu cojita pleznind intre buze, de farmecul nespus ce razbate din fiecare cuvant! De-ar veni si-un stelutar sa roseasca un pic pargul acesta ;-)) Si de n-ar veni, pierderea nu-i a ta! Cu bucurie in acest sfarsit de mai, asteptand pargul de iunie, iau poezia aceasta de mana si plec. | |
| = Bi | Alina Livia Lazăr [31.May.05 14:15] |
| Bi, sunt salvată: mi-era teamă că, din toata livada, tocmai cireșul va eșua descriptiv. Îți mulțumesc că i-ai văzut și pofta de iunie (al său) și sângele plesnind. Nu de alta, dar nu e obosit deloc, cum ar crede fanii vișinelor. E doar cotropit ! :) prietenesc, Livia | |
| + un poem care te cotropește, nu te obosește | ioana cheregi crișan [31.May.05 16:24] |
| uite un cireș cum n-am mai văzut! e cotropit de poftă e plin de nostalgii "noi" dacă se poate așa ceva. uite un poem care se rotunjește și se coace sub ochii mei și se deschide în antiteze subtile. Cât de frumos construit...sau crescut acest cireș care de dragul și de pofta cuiva așează adevărul său schimbat în locul lumii. apoi îl strânge în pumn. un poem care smulge exclamații. cu adevărat un poem care te cotropește... | |
| = cireșul către Ioana, cu degetul dus la buze ! | Alina Livia Lazăr [31.May.05 19:10] |
| Ioana, "ssst!", să nu spui la nimeni cum că m-ai văzut dându-i târcoale, condamnându-l la neputința de a-și stăpâni sângele de pe buze, curs, pic pic, în rod. Îți mulțumesc pentru proiecție și pentru înțeles !(de ce pentru înțeles?! Păi, cel mai greu coșmar al cireșului e să ajungă compot ! Literar, evident !) | |
| = "ciresul din mine da in parg..." | Nuta Craciun [01.Jun.05 01:53] |
| ce bine se poate respira prin versurile astea cu gust de rosiatice intamplari, ciresul din tine da in afara, Livia un poem de zile mari, care merita toate stelele unei noptii de vara, felicitari! Anana | |
| = Negrul, cireșule, / gîndul rău te-mprejmuie. | Corneliu Traian Atanasiu [01.Jun.05 11:16] |
| Cotropit de stelele coborîte și-ascunse-n coroană. Stele zemoase, îmbujorate de ispita belșugului: la porunca verdelui se-aprinde-n obraz a fecioară nostalgia lui e pierdută în vară Știi ce zic cei pățiți, "Prea ești plin de rod și vrajă / vine furul, pune-ți strajă!" | |
| = Nuței, Corneliului | Alina Livia Lazăr [01.Jun.05 21:51] |
| Nuța, Corneliu, sper că nu v-ați vorbit să dați iama în cireșul cel fără de odihnă sau, de fapt, ce întâmplări spun eu aici?! Dați iama căci zvonul de iunie s-a confirmat și e dezlegare la cireșar și la viață în roșu ! Vă mulțumesc, mă bucur de fiecare dată când mă regăsesc în cuvintele voastre ! prietenesc, Livia | |