| = Cea care nu crede...:) | Atropa Belladona [02.Oct.05 19:06] |
| " celui ce crede ................ timpul mă urmează ca o morgană " Negru Vladimir La Cenaclu, tu, cu Dana Prin tufari catai doar verde Iar acuma-i zici Morgana... Eu ma-ntreb: cine te crede?! :) | |
| = o contemplare | florin bratu [30.May.05 12:52] |
| a exteriorului ca timp (intre credinta si indoiala) si o transcedere, dupa mantra sacra inevitabil, catre o autentica perceptie a vidului de dincolo de maya (mai ales ca transcederea se face prin investirea cu realitate a cuvintelor) laaturi de cercesatorul-alter ego in conditiile transcederii. ipoteza este insa subiectiva si ptr ca nu stiu exact ce reprezinta acel mercurius vivus - poate fi marea opera (despre care trebuie sa mai caut prin carti), sustinuta de cele 7 trepte-zile, dar si de dictonul latin ca diferentiaza intr/un construct aparent alchimic, aurul nostru de cel al vulgului. mercur ramane androginul perfect, capabil de depasire a transcendentei. o poezie interesanta, care lasa ideii ceva de facut dupa citire,asa ca fug sa/i dau apa la moara (sau moira, cum era oare corect):) frumos | |
| = părere | Liviu Nanu [30.May.05 13:40] |
| O impresie deosebită mi-a produs ultima parte, de la alea 7 trepte/zile/păcate. Și prima parte e bună însă pare mai elaborată, mai gîndită. | |
| = asa da... | Stefan Livia [30.May.05 16:42] |
| da, intr-adevar, nu se prea potriveste;) poezia este foarte profunda, imi place tare mult. si 7 in special... | |
| = în suflet lumina | Negru Vladimir [30.May.05 17:16] |
| Otravioaro vad ca tu tii minte numai amanuntele gri si denaturezi sensurile poetice inalte inspre zone umbrite... noroc ca imi esti simpatica si tin la planta asta dupa care te tot ascunzi :) Florin... citind comentariul tau imi pare rau ca nu am apucat sa discutam mai mult la Iasi... ai inteles foarte multe din cele ce s-au vrut sugerate si ai sarit printre nivelele hermeneutice cu eleganta... ca argintul viu, ca tot ai uitat ce inseamna :) Finalul s-a vrut a exprima indumnezeirea, vapaia fiind principiul, dar citit altfel poate exprima desigur si sensul acordat de tine. Liviu... am simtit nevoia ca dupa precedenta poezie sa ma reincarc la izvoarele tainei... ma bucur daca ti-a placut. Livia... de sapte ori cate sapte izvoare calatoare isi curg apele prin chei clipocind in bulboane ghicitori netalmacite. Multumesc voua si va mai astept. | |
| = tocirea secundelor in sentimente | Mihai Tita [30.May.05 19:40] |
| Ultima strofa imi place foarte mult. Dupa prea multe trepte, zile, nu mai ceri decat nimic. "Toate cuvintele sunt vii" si "moscheea trupului" dau poeziei un colt desenat [nu stiu insa in ce culoare..:)] din care contemplezi indoiala, cautarea.. speranta. Timpul este o iluzie. [Imi pare rau ca las atat de rar un comentariu pe pagina dvs]. Numai bine! | |
| = cele 7 trepte ale spiritului | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Le urc odata cu versurile tale, imi dau o stare Zen si o contemplare meditativa, promit ca voi pasi in linistea templului si voi lua sfintirea in mine. Admiratia mea pentru final: "toate cuvintele sunt vii numai noi aprindere purga tenebras lumina se întunecă bătrânul cerșetor își împarte nimicul cu mine" Mult drag, Ela | |
| = purga tenebras | Negru Vladimir [31.May.05 06:53] |
| Mihai... timpul poate fi inteles ca si concept dar cred ca e mai sanatos sa-l intelegem doar ca dimensiune personala a risipirii... e apa prin care ne miscam in cautarea mantuirii... multumesc. Ela... saptele acesta are multe multe virtuti simbolice... poate doar 12 sau 3 sa le egaleze... nu zic de 13 ca astazi e marti:)... multam de pe-trecere. | |