| = Captain Noah | Sandra Hanna Segal [22.May.05 18:56] |
| e noapte afara si arca e-n port in spate orasul e negru si mort da mana mylady si hai sa fugim in albele panze ne sufla speranta si nu cauta de e trista romanta suntem inca tineri, si inca iubim | |
| = tango in Harlem pe arca lui Noe :) | Lory Cristea [22.May.05 21:17] |
| Nu e triata romanta Hanelle, nici macar nu e romanta:), e ... ,,tango in Harlem`` from touch`n go :) multumesc - cu drag - Lory | |
| = erata | Lory Cristea [22.May.05 21:17] |
| erata: trista | |
| = Poem nashpa | Vasile Rotaru [22.May.05 21:37] |
| Am sa spun si de ce, dar sper sa nu faci un superchat cum se intampla de obicei in subsolurile autorilor care scriu asemenea texte, unde lume multa se pupa si se aplauda degeaba. Dar pana la clasicul chat am sa spun ce nu-mi iese mie la numaratoarea din punct de vedere literar si publicabil. „florile mele / Vecine cu suspinele naive” e o expresie contemporana nu numai lui Ienachita Vacarescu dar si tie, se pare, din moment ce ai scos-o din zdrobitorul anonimat al planctonului lingvistico-poetic ce-l respiri, ce rau era daca spuneai, „florile mele, fir-ar, pe care nu le-am udat de-o saptamana”? N-ai mușcat din mărul /Pe care l-am uitat pe masă /Și n-ai băut din apa neîncepută” alta gaselnita biblico-mistico-ce mai vrei tu, ca o natura moarta pusa acolo doar pentru ca-ti inchipui ca volens-nolens ar trezi, prin incarcaturile pe care le-au adunat de-a lungul timpului „marul” si „apa neinceputa” cine stie ce fioruri poetice (ma lasa rece). Nu mai zic de regasirea, unde altfel?, printre „cuvinte dragi” ca sa urci pe arca lui Noe. Confuz cu cine urci, era un catel, un pisic, iubitul tau (printre cuvinte?), de ce l-ai lasat la usa? Uite-asa supravietuiesc tiparele de poezie proasta; abia astept sa vad cum te urci in titanicul ala de arca si sa-ti fac din batista. | |
| = sa-mi faci din batista de hartie, numa` sa nu ploua | Lory Cristea [22.May.05 22:33] |
| L-am lasat la usa uite-asa ca sa nu fii tu super incitat de poezia mea, si ca sa ai si tu ce sa scrii in seara asta, ca vad c-ai abandonat vechile ranchiune, m-ai gasit pe mine, e ultima oara cand iti raspund, pentru ca fiorul poetic nu se da cadou, daca e bine, daca nu atat am putut eu sa scriu. M aiarta, nu pot sa-ti multumesc, si nici sa te mai chem pe amaratele mele de texte, o, tu...mare creator de frumos:) Lory | |