| = din jurnalul zilei mele | Maria Prochipiuc [13.May.05 08:57] |
Spațiul din mine, e un spațiu în care cineva vine mereu și mi-l mâzgâlește curcubeu, mă învață vă viața e altfel de cum o cred eu, eu te conturez în culori albastre precum cerul în dimineți de vara, atunci când fumul norilor se prelinge în melancolii peste nopțile mele triste. Nimeni nu mai privește nici cerul nici prelingerea lui în palmele mele, modelez din el o lume care îmi curge printre degete. A trecut timpul și ceasornicul și-a înțepenit roțile stingher , doar minutarul mai pâlpâie ascuns sub cuvinte plânse uneori cu lacrimile primăverii cântate pe strune nichitiniene. Paginile negre, sigur și astea pot fi scrise, dacă folosești lumina ochilor - dâre de dragoste lăsate la voia întâmplări, nu mai au consistență în lumea aceasta fără sinceritate, în lumea aceasta din mine sau în lumea ta care nu mai crede în nimic, nici măcar că eu exist ca om. Joacă? Spui că e joacă să fii sincer? Spui că trebuie făcute diferențe între cuvinte? Iubesc cuvintele cu toate înțelesurile lor, le folosesc fără alte ascunzișuri, nici nu le ucid , nici nu le nasc, le las așa, le iau din fașă și le cresc pe unde le stau bine, uneori în inimă… unele își fac rădăcini adânci, altele înfloresc zâmbete, multe din ele plâng… Da, scriere de consistență cu multe trimiteri și multe semnificații pentru fiecare care încearcă să pătrundă mai departe de cuvinte. Sper să nu te supere gândul meu determinat de scirerea ta... | |
| = Maria... | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Ce suparari ar incapea oare intr+o pagina, atunci cind tu tresarei la fiecare cuvinte, la fiecare tresarire a mea de lumina sau de intuneric si iei din cuvinte si jocul, si sobrietatea, si cintul, si esenta.... Iar din apoi lasi totul aici scriind mai departe o continuare a sufletuuli meu de parca ai fi la fruntea mea si ai intrevedea cind pagina-nor cind pagina-fum. Imi place cum imi iei gindurile si le duci dinspre tine spre mine iarasi. Astept mina ta scriind pagona mea. Drag, Ela | |
| = Paginile albe ale memoriei | Bogdan Groza [13.May.05 09:48] |
| Paginile tale albe sunt "innegrite" cu folos, pentru ca ai ce sa spui. Spatiile albe existente intre noi trebuie umplute cu ceva. unii umple vidul din ei cu rautati sau cu egocentrisme, altii cu iubirea pentru draga,dragă sau dragul, drag. Tu mai spui: "Ne jucăm la întâmplare cu unele cuvinte, ca și cum ar sta în putința noastră să le naștem și să le murim" Plecand pe firul textului tau spun si eu, draga Daniela Luca, virgula, ca "Dani e la Luca", si iata cum joaca nevinovata cu numele tau da alte intelesuri. :) | |
| = Bogdan... | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Bogdan, Dani este si la Luca, dupa ce isi umple spaiile albe si cu infinite alte nuante pe ici-pe colo, cu litere, cu vers, cu eseu, cu povesti ori cu vesti. Mai mult decit o foaie de hirtie, sufletul ei se lasa scris. Multam fain pentru cuvinte si mai ales pentru aceasta noua versiune a numelui meu la care, recunosc, pina astazi nu ma gindisem. Drag, Ela | |