| = aplauze!!! | Elia Ghinescu [27.Apr.05 12:37] |
| "Viața mai grea decât orice piesă, orice film, orice rol. Viața care oricum te îmbracă în roluri imposibile" Te faci artista cu fiecare vers si ma-ncinti cu fiecare zimbet si cu fiecare lacrima de-a ta.Te vad parca scriind,cu parul balai,cu ochii mirati,cu rindurile in penita. Frumoasa contemplare.Pe tema asta ai putea scrie un roman... Dor,dor de viata... Elia | |
| = aplauze 2... | Elia Ghinescu [27.Apr.05 12:39] |
| ...am uitat sa-ti spun....nu noi inchidem teatrul...el ne inchide pe noi.cind vine ora... Elia PS.pentru noi,ora inca n-a sosit. | |
| = El-i-a | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Elia draga, multam pentru atitea aplauza, artistul e trist, scriitorul si el. Iti dai seama cum este analistul, psih-analistul? :) Multam pentru aprecierea ta, asta ma pune pe ginduri... poate chiar voi scrie romanul. Drag, Ela | |
| = .... | Dana Stanescu [27.Apr.05 16:22] |
| mai Ela , mai. eu nu prea vorbesc mult de felul. se vede si in scris. as rezuma tot textul tau intr-o singura fraza (nu mai stiu cine a zis-o inainte ): Niciodata nu am putut sa spun: dupa mine potopul! | |
| = Dana.. | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Nici eu nu stiu daca si cine a zis... "niciodata nu am putut sa spun: dupa mine potopul...", cu certitudine eu nu o voi putea face. Dupa mine as lasa... tot cortina. :) Multam pentru cit de fin ai desprins esenta. Drag, Ela | |
| = Urmele spectatorilor | Pavel D. Kiseleff [02.Oct.05 19:06] |
| Singur m-am simtit citind textul asta, singur printre locurile goale. Doar frumusetea cuvintelor si frazelor m-a mai inviorat, in rest eram transpus cu totul in teatrul acela pustiu. Un roman...hmmm...interesanta ideea. Doar atat spun. | |
| = Pavele... | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Pavele, uneori solitudinea este un loc prin ea insasi... si nu intotdeauna este trista. De aceea poate cuvintele mele iti sunt frumoase. Un roman. Acum, in mine. Multam de scriere... Drag, Ela | |
| = spectacolul de gala.. | Dana Stefan [27.Apr.05 22:30] |
| intotdeauna eu am poftit la randul 7, ca sa pot privi nestingherita din orice unghi scena sub lumina reflectoarelor colorate, nu stiu cati actori pe scena, nu stiu cati spectatori, dar stiu ca in final se va cobori cortina, cu greutatea tuturor catifelelor valurite si matasoase de pe lume...:) drag, Linea | |
| = Linea... | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Linea, in rogvaiv catifeaua are alte caderi, intre cer si pamint mereu. Punte eterna. Inainte si dincolo de om. Multumesc pentru cit de frumos ai deslusit sensul ascuns al scrierii mele. Te astept mereu cu drag, prezenta ta abia vizibila si atit de intens simtita ma bucura. Drag, Ela | |
| = fara regie | Bianca Iulia Goean [28.Apr.05 10:15] |
| Ela, departe spatiul, aproape gandul, unde scena nu mai este scena, unde costumele nu mai sunt costume, unde nu iti mai alegi si nu mai poti sa fii nici macar spectator, si daca am juca fiecare scena ca si cum asta ar fi cu adevarat viata noastra... sau poate ... stii tu, poate ca nu este nici o piesa, cu atat mai putin vreo premiera, nici un actor, nici un spectator. fara costume, masti, machiaj, regie sau scenariu. eeeeiiii, dar oare atunci am mai stii ce sa facem???? Tema atat de adanca pe care tu o iei frumos si o porti in cuvinte care ne scutura si ne adie... Drag, Dalba | |
| = Dalba cortina | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Dalba, o tema cu care nu poti sa te joci :). Decit daca lasi toate cele din tine pentru citeva piese. Dincolo de masti, roluri, farduri, jocuri... esentele noastre vii. Atit. Multam cu drag pentru fiecare tesatura din cortina ta. Ela | |