| + de citit ! | Anca Anghel Novac [26.Apr.05 16:44] |
| Acest text merita citit cu luare aminte, luat in serios pentru ca trebuie sa se stie, sa se scrie si se sa auda mai mult in lumea asta a noastra agitata, bulversata si rece, ca au existat si altfel de crime impotriva umanitatii decat cele ale holocaustului evreiesc. Nu e vorba despre care din ele este mai importanta, mai nociva sau mai teribila. E vorba ca s-au intamplat si ca nu au voie sa fie ignorate. Imi permit sa pun o steluta. | |
| = Gînd | Aina Serban [26.Apr.05 17:53] |
| Un semn de reculegere pe acest loc al adevarurilor non negociabile IL CIPRESSO Tra i greppi, alto sul flutto scorsi un cipresso in lutto; fremean le foglie al vento, fremean, tutte un lamento. Ma un vilucchio tra i rami salìa, vergine stelo; saliva, offerta al cielo, di profumi e ricami. Non sei tu la mia vita, cipresso, d'ombre ordita? Non tu, vilucchio in fiore, l'Angelo del dolore? Tommaso Terzian | |
| = armenii traind sub Ararat | Nick Sava [27.Apr.05 01:48] |
| Asa cum am scris si in alt comentariu, indemn pe toti cei ce au ocazia sa vizioneze filmul canadian ARARAT, cistigator a 5 premii a echivalentului canadian a Oscarului american, si avind in distributie (printre altii) pe Christopher Plummer si cintaretul/actor francez Charles Aznavour(ian). Pe linga prezentarea genocidului armean din Turcia - prin copilaria tragica a unui mare pictor armean (poate fictiv - imi pare rau dar nu am auzit de el pina la acest film), filmul pune si problema adevarului istoric: avem nevoie de el? Cine suntem noi? Suntem victime sau calai, sau poate (ca si mine si majoritea spectatorilor, probabil) complet neimplicati in acest moment al istoriei. De ce armenii au nevoie de aceasta rememorare? - si aici noi, romanii din Diaspora ne putem intreba: de ce avem NOI de cunoasterea adevarului istoric romanesc? Filmul da un raspuns simplu, dar adevarat (cred eu): pentru ca suntem si pentru a fi! As pune o steluta pentru acest articol - dar nu stiu daca am dreptul :-) Motivatie? In articolul lui, Bogdan reuseste sa transmita aceeasi emotie (si informatie) ca si filmul. Daca unul din administratorii site-ului o face in locul meu, ii sunt recunoscator | |
| = ... | Jigaranu Adrian [27.Apr.05 10:40] |
| Trec uneori pe langa Biserica Armeana din Iasi, care sta sa se prabuseasca, desi, ca monument istoric, are o valoare inestimabila. E superba, respira eternitate, e vie! Si mi-e rusine ca romanii au bani de Catedrala Mantuirii Neamului, de tot soiul de biserici-mamut, cand ar putea sa faca acest teribil bine, nu doar din respect fata de armeni, ci din iubire de frumos. | |
| = Genocidul armean în actualitatea politică germană | Anton Potche [10.May.05 22:46] |
| Servus Paul! Problema armeană a fost abordată cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la genocidul acestui popor în mai multe rânduri și de presa germană. DIE ZEIT din 23 martie titulează: „Genocid – – Până azi turcii neagă genocidul săvârșit asupra armenilor, în cadrul căruia au fost omorâți peste 1 milion de oameni. Și Germaniei îi place să nu vorbesacă de un genocid.“ Articolul, foarte lung și cu multe detalii, nu omite să amintească și de rolul de tristă amintire, jucat de Germania: „Nici o țară a fost într-o măsură atât de mare involvată în soarta armenilor ca Germania. Sute de ofițeri germani aveau comanda operativă asupra trupelor aliatului de război turc. Unii generali au jucat un rol la organizarea deportărilor, toți au fost martori.“ Chiar și actualitaea poltică din Germania a fost atinsă de genocidul armean. Astfel cotidianul TAZ din Berlin a relatat la 29 ianuarie despre un incident în ministerul de educație din landul Brandenburg. Acolo a fost scos din planul de învățământ un pasaj cu referiri la genocidul armean. Fapta s-a petrecut după intervențiile unor diplomți turci. După proteste puternice a mai multor politicieni germani federali și regionali, din diferite partide politice, s-a revenit asupra deciziei și s-a anunțat pentru vara acestui an o revizuire a textului respectiv. Salutări din Germania | |
| = conta nu era armean | ioan albu [27.Aug.07 12:33] |
| Pe cuvântul meu de onoare. Citiți istoria acestui zvon la Florin Cîntec, "Memorie și uitare în cultura română. Cazul Vasile Conta". Zvonul vine din afirmația complet nefondată a lui Pctav Minar, editorul ediției celei mai complete din operele lui Conta, care era el însuși armean. Sora filosofului, Ana Kernbah-Conta dezminte acest zvon. Conta provenea dintr-o familie care număra cel puțin 3 generații de preoți ortodocși români, deci nu putea fi armean. N-ar fi fost nimic rău să fi fost armean, dar adevărul istoric este că nu era. | |