| = fara de | Dana Stanescu [23.Apr.05 16:24] |
| ooo Adrian, ce ai scris tu aici, ce dialog tacut si intrerupt, scrisori care trec unele pe langa altele parca. soldatul departe sufocat de dor si de lipsa de vesti si apropierea celor dragi, de cealalta parte sotia urmarind copilul cum creste, pazind peretii casei vrajitoarea. am o slabiciune pentru strofa ultima, pentru cantecul fara de ecou pierdut in mine.... | |
| = Comandantul Feng | Sandra Hanna Segal [24.Apr.05 05:52] |
| Comandantul Feng Doișpe tije de bambus Să-mi plantezi pân’ la prânz În noroi ! Cin’ ți-a scris poezii Cu pereți și copii Tu sa-mi spui, Că vă bat pe amândoi! Zici că ești un ecou - Te-aranjez eu din nou Și pe seară te pun la săpat Până mâna te doare Și-o să cazi din picioare, Poate așa te lași de cântat! | |
| = Adrian | Lucia Firefly Popescu [24.Apr.05 09:19] |
| Sigur ca da, aceasta denota faptul ca avem de a face cu un copil normal,atata timp cat peretii din desenul lui nu sunt orizontali. Ultima strofa imi place foarte mult! mult drag, Licurici. | |
| = frumoasa joaca! | Sanda Samcov [24.Apr.05 19:02] |
| nu am citit celelalte comentarii inca.. frumoasa joaca... bafta! | |