= floarea de cactus | Sandra Hanna Segal [18.Apr.05 18:15] |
Nu cautati femei cu esarfe vopsite, alegeti doar imitatiile autentice si nu veti regreta. De asemenea, feriti-va de moluste, chiar cand sunt dulci, ca si de pietre clocotite si de toate celelalte semne :-) Eu fug pe furis cu sfarseala ta agila, ne ascundem in orangerie sa ne uitam la fantomele care bantuie dezbracate pe coridoarele mintii. Una dintre ele va avea intre dinti floarea de cactus. | |
= mercurul pe o corabie înclinată | Monica Fagetean [19.Apr.05 08:32] |
am udat cactusul, acum e viu... drag, mo-ni | |
+ urme in umbre | Mae Stanescu [19.Apr.05 09:46] |
nu stiu exact de ce porunci, dar mi-au placut, exprimare esentializata, plastica, un ton cald... senzatia sau poate chiar asa e - ca eul liric este unul feminin caruia te-ai substituit si incerci sa vezi lumea de acolo....sau invers, ea incerca sa vada lumea prin ochii tai... sunt pasaje care m-au incantat mult si vreu sa le punctez: te aud dureros de clar esti fericit cand urci o scara noaptea zapada e mai inalta mi se facuse lehamite nu eram eu... las un semn de apreciere pentru o voce care se distinge in multime; | |