| = am sa te mai citesc ! | Neagu Sorin-Cristi [10.Apr.05 23:06] |
| "sa-mi cada sufletele" ... sunt de parere ca o fiinta umana are un singur suflet... si acela este lasat de la "doamne-doamne". sufletul este unic, imi place ca spui cateva vorbe despre el, si ca faci asemanarea "lucrurilor" lui Dumnezeu... in armonie continua sa ma uimesti! | |
| = sosorin | Alexandru Dan-Alexandru [10.Apr.05 23:22] |
| esti de parere ca o finta umana are un singur suflet..nu prea ai inteles metafora...te mai las sa te mai gandesti la ea, poate si alti membri vor dori sa-si expuna parerea, si peste aprox 2-3 zile voi reveni cu un comentariu referitor la acea metafora. in rest, iti multumesc de trecere si te mai astept | |
| = sufletul ca un copac... | Elia Ghinescu [11.Apr.05 11:36] |
| sufletului ii cad frunzele...ca niste suflete...parti esentiale ale copacului ce formeaz sufletul intreg.probabil suflet pentru fiecare traire,suflet pentru fiecare aprilie,suflet pentru fiecare speranta.mie asa imi place sa inteleg metafora asta cu mai multe suflete. "si eu ce ma fac fara de suflet?"-frumos...te vezi degolit de toate sufletele...pina la os. mai citesc...doar atit pot face! cu drag, Elia | |
| + noe, suflete, neo | Daniel Bratu [11.Apr.05 15:05] |
| Se trecuse de ceva dimineață, gata să treacă și ziua, buzunarele-mi erau goale, din suflete sparsesem 85,7 seminte de bostan, când colo, uite din coji ce fermecatoare păsări păunii înzestrați cu un curcubeu pus la rând când arată din aripi a semn, zborul se lasă pe partea cu oasele sferă și arcă. Cenușa ce trece atha-noric culeasă pe buze din cală cu tălpile sale strânge corabia, ce oase de balenă, hei iona, potopul e numai o cușcă-nvârtită e noe e neo, ia restul, sferele calde rămân de la 6, ghișeul se-nchide cand 24 ori 2 plus unu - „rien ne va plus”. Pe catifeaua verde, șosetele roșu cu negru trosneau a dumnezeire și har, hei suflete, suflete, pas. J Poem bun, de pus la rană și—n ramă, cel mai bun din ce am reușit să citesc astăzi. Insolitul expresiei, imaginea cu tăiș greu metaforic din primele două versuri, îndrăzneala suplă a îngerului cu aripi de tablă de a încălța „miresmele șosetelelor lui dumnezeu”, în plutire înceată deasupra reziduurilor sufletești. A doua strofă crește din prima, separând cerul în felii inițiatice din noroiul ultimului potop – prelungire a vinovăției universale și din cenușa arderilor interioare, incomplete, cu noduri în repetiții sfâșietoare de identificare, de-un singur ochi închis („noe săracul săracul meu noe”). Observații: - aș fi renunțat la unele versuri („am încercat să-l lipesc cu picătura/ dar nu merge, se pare că nu am curățat bine suprafețele de lipit”), care conțin o prea mare doză de inocență mimată în plastic; - ar trebui schimbat finalul, reduce infinit valoarea celorlalte versuri – stiu, e si in titlu, se leaga si de subtitlu, e chiar ideea poemului, dar e ca un scâncet după cascadă și vifor, transformând stâncile într-un pahar cu lapte. Poezia nu e pe moarte, dimpotriva. Felicitari, Dan-Alexandru! | |
| = ... | Corina Ajder [02.Oct.05 19:06] |
| Fara de suflet e mai simplu, oricum... Eu, de exemplu, tind spre a-mi pierde sufletul/sufletele prin vreo groapa de canalizatsie... Poezia exprima o idee mai veche de-a mea. G'luck :) | |
| = elia, daniel, corina | Alexandru Dan-Alexandru [11.Apr.05 19:48] |
| va multumesc de trecere si va mai astept daniel, de mult asteptam un comentariu ca al tau pe un text al meu. iti multumesc. | |
| = doar ca trecere miraculoasa | Carol Daniel [11.Apr.05 21:15] |
| "eu nu slăbesc nici o clipă mușchiul" e lucru bun, atît timp cît din ce în ce mai mult crești; poezia conține cîteva imagini reușite, asociate cu îngăduință, "mireasma șosetelor lui dumnezeu", da prefer sa te citesc mai departe cu aceeași jumătate fidelă, cu puțin miros trinitar | |
| = calugarule, minas sau carol daniel, cum vrei | Alexandru Dan-Alexandru [11.Apr.05 21:18] |
| iti multumesc ca inca mai ai rabdare sa ma citesti. daca nu ai timp, nu e nevoie sa lasi comentarii. eu stiu ca tu ma citesti te mai astept. te astept sa ma binecuvantezi, calugarule! | |
| = SFAT | Mustatea Alexandru [12.Apr.05 23:25] |
| dane,poezia in unele cazuri trebuie sa fie si mai directa... in rest...ce sa zic?iti meriti stelele.aaa!si nu-l mai striga pe GOD,n-o sa-ti raspunda pentru ca tu l-ai creat pe el.bravo! | |
| = sandu c | Alexandru Dan-Alexandru [13.Apr.05 10:18] |
| daca zici ca eu voiam sa-mi arat in poezie, necredinta si ca trebuia sa o fac direct, gresesti. in alta poezie ii ceream lui dumnezeu dovada existentei lui, aici nu. aici incercam sa ma aduc cu picioarele pe pamant: raman un om fara suflet: ce voi face? cum voi putea trai, rece sii impersonal propria mea viata trupeasca? la asta se refera textul meu. . | |
| = Dan | Mustatea Alexandru [13.Apr.05 12:28] |
| dumnezeu=utopie,nu trebuie dovezi.oricum nu pot sa-ti judec continutul poeziei pentru ca eu am sufletul meu,mintea mea. Eventual pot sa judec forma.dar cine suntem noi sa judecam?! | |