| = personaje | Florin Hulubei [06.Apr.05 12:56] |
| Conturezi interesant personajele. Andrei este un soi de macho închipuit, care știe că Sonia are nevoie de el și, tocmai de aceea, încearcă marea cu degetul. Siguranța de a se ști admirat este, pentru el, esențială. De aceea, intuiesc că n-o va părăsi curând. Aștept să mai gust din portocala asta enigmatică. cu bine, Odin, cu o portocală Când dulceagă, când amară | |
| = florin | Nicoleta Tase [06.Apr.05 13:00] |
| Da Florin, asa e, siguranta asta de a stapani cumva pe un altul il caracterizeaza. Inca nu stiu daca o va parasi sau nu pe Sonia, dar cert este ca ii plac tare mult portocalele. Indiferent de gust. :) Multumesc. | |
| = reflecție carteziană | Dănilă Florentina-Loredana [09.Apr.05 14:05] |
| Posed, deci exist. Foarte interesant. Am citit cu plăcere cele două părți, scrise cu siguranța celei care știe ce spune și cu talentul care te caracterizează. Sunt sigură că și continuările vor fi la fel de bune. Te urmăresc. | |
| = cartezianism | Nicoleta Tase [13.Apr.05 23:13] |
| Iti multumesc Florentina. Urmarile vor merge - cred - exact pe tipul asta de cartezianism reinventat. Aici sper sa gasesc si miza sau miezul acestui text care nu-mi da pace. Te mai astept. | |