| = Laura, sinceritate in tine cu tine | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Tare mi-as dori.. o astfel de sinceritate in oamenii intilniti in cale: "Oricum impotența pare că te macină și pe tine, ca și pe mine. Dacă te ajută cu ceva (cînd am inversat rolurile?) află că pentru mine nu te-ai dovedit a fi nici pueril, nici inutil, căci nu poți fi nici una, nici alta în condițiile în care ai reușit ca – din lumea ta atît de depărtată, din interiorul vieții tale ce se desfășoară între barierele ei obligatorii –, să întinzi o mînă, rupînd lanțul ce ne ține pe fiecare ferecați pe dinăuntru." sau "Și-atunci…? Să fie teama că într-adevăr te-ai putea baza pe cineva, altul decît tine însuți? Sau eterna nefericire care ia de cele mai multe ori forma irascibilității?" sau "După ce m-a părăsit emoția, m-am întors la ale mele (ciudat cum dispăruseră toate…), la mersul într-o anume direcție ce iar îmi părea a avea importanță, la viața mea care, chiar dacă pentru o vreme se spărsese într-o ploaie de căldură, acum se tîrîia din nou greu, molfuz, în papucii ei vechi." sau De-aș putea defini importanța acestui cadru ce mi-a rămas pe retină..., căci încă din vis mi-am spus că asta, gestul în sine, trebuie reținut. Putred; petrecerea era scabroasă, gelatinoasă… Eu înotam în mizerie, printre trupuri asudate, înfierbîntate, angajate într-un preludiu social, încărcat, sexual. Încă ceva – nu-mi amintesc clar dacă eram femeie sau bărbat. Parcă eram și una, și alta…" Laura, pe cind un Jurnal publicabil? Lucrind si in domeniul cartii, nu pot sa ma abtin in a te invita la a scrie o carte-jurnal. Alegerea, desigur, iti apartine. ma voi intoarce... Drag, Ela | |
| = stelutza de argint! | Vlad Catalin [09.Mar.05 15:38] |
| Da, Laura. Cu aceasta continuare ai confirmat valoarea textului. Da, Jurnalul merita evidentiat. Sper sa-l observe si mai marii site-ului. Mi-ai amintit de-o discutie pe care am purtat-o mai de mult. Vorbeam despre o noapte urata de noiembrie, chiar de ziua Sf Mihail si Gavril. Imi spunea atunci ceea ce as spune si eu omului de langa H, cel ce doreste ceva bun in timp ce el isi odihneste neuronii sforaind nazal... Noaptea trecuta te-am visat. Nu prea mi se intampla. Pareai pierdut intr-o tristete grea ca o boala. Am inteles-o intr-un fel si brusc mi-a tasnit in minte intrebarea ta ”Si cum te simti traind asa?” Mi-era greu sa gasesc cuvintele sau cuvantul potrivit. Apoi el a venit singur, nechemat, definind deplin totul, cu mult mai tarziu. Stii cum ma simt de fapt? Libera. Descatusata de asteptarea unui posibil frumos pentru care as fi putut (cum faceam candva) sa ipotechez prezentul, vanzandu-l ieftin pe o iluzie. Stii cu ce seamana asta ? Nu stiu daca ti-am povestit vreodata. In nu stiu ce colt de lume, se spune ca oamenii au invatat sa prinda maimutele intr-un mod foarte simplu si ingenios. Sapa intr-un copac o scorbura cu o deschizatura atat de mica incat sa incapa palma deschisa a maimutei si ascund interiorul lor un soi de alune preferat de ele. Noaptea, maimuta urca pana la scorbura, strecoara mana inauntru isi umple mana cu alune si incearca s-o traga afara, dar spatiul prea stramt nu-i da voie sa se elibereze. Dimineata oamenii le gasesc la scorburi cu pumnul plin de alune, incapabile sa se salveze renuntand. Nu pot abandona prada chiar daca asta le costa libertatea sau viata. Cred ca putem fi liberi cu adevarat atunci cand noi vom hotari sa deschidem palma si sa dam drumul iluziei. Pana atunci ea va face regulile jocului. Astept continuarea. st | |
| = elei, din partea năucii | Laura Aprodu [09.Mar.05 15:42] |
| ela, jurnalul acesta este fictiune. el, deocamdata, este in forma finita. intelegi tu ce vreau sa spun, in sensul ca am cam ajuns la capatul firului si daca nu este inca publicabil (ceea ce nu stiu, ramine sa o spuna altii, care sint in stare sa fie obiectivi) se presupune ca ar trebui sa reintru in starea lui. propunerea ta este incintatoare, iti imaginezi... mai ales ca eu insami nu sint capabila sa imi canalizez bruma de inteligenta in administrarea scriiturilor mele. te astept cu opinii. | |
| = vlad, un opus | Laura Aprodu [09.Mar.05 15:49] |
| vlad, intr-adevăr, jurnalele au o anume cadență, cînd ne scriem nouă înșine avem tendința de a fi mai folosofici, uneori picăm în sofisme, alteori în patetisme... dar ăsta și e farmecul acestui tip de scriitură. te mai aștept cu replici beletristice | |
| = simpla opinie | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| opinia mea este sa te scrii. firele vor aparea mereu, mereu. lucrez si in domeniul editorial si simt indeajuns de obiectiv cind cineva Scrie. Curaj, mai departe, curaj. Drag, Ela | |
| = elei, aceeași năcuă | Laura Aprodu [09.Mar.05 15:52] |
| propunerea ta de carte publicabila fireste ca imi da frisoane in degete... asadar, daca dupa ce voi posta toate si cel de-a treia bucata, vei considera ca merit atentie, te astept cu interes mare! | |