| = Lovit de uitare | Iris Barbulescu [18.Feb.05 15:08] |
| "Durerea a disparut sau a fost redusa. In orice caz trebuie sa multumesc persoanei care m-a facut sa sufar(m-a ajutat sa inteleg). Dar locul durerii a fost luat de ura. Incerci sa urasti pentru ca regreti. Regreti trecutul, trecutul care iti placea atat de mult. Acum cand esti fortat sa vezi prezentul iti dai seama ca nu ti-au mai ramas decat amintirile. Dar daca le voi pierde?" Andrei, durerea este ura, durerea este regret, durerea este amintire. Singura metoda de a scpapa de apasatoarea otrava este, uitatea indiferenta, o disparitie a emotiei fata de acel lucru, Iar daca nici asta nu se poate, iar sufletul iti este prea imprimat de amintiri, de idei, si fiecare asemanare a lui cu un trecut te aduce inapoi in depresie. Atunci numai moartea mai este...Alcoolul, ha, nu cred ca acesta poate face multe. Cel mult o amnezie?... Mi-a placut, Iris. | |
| = iti dau dreptate... | camenic andrei lucian [19.Feb.05 13:22] |
| ai dreptate Iris....Multumesc pentru sfaturi...si eu unul aveam tot cam aceleasi idei despre o posibila optiune...Alcoolul nu e o solutie ai dreptate...;) iar moartea...nu cred ca vreau sa mor...:P ...o amnezie ar fi cel mai indicat dar asta ar implica si stergerea amintirilor frumoase... si intre a suferi si a nu cunoaste ce e suferinta eu aleg suferinta... Ma bucur ca ti-a placut.... Andrei | |