| = Prometeică | Jianu Liviu-Florian [19.Jan.05 14:00] |
| Surpriza este mare, citind poezia ta: un Adam care se închină femeii - stâncă nu poate fi decât un Prometeu care, înlănțuit de stâncă, trăiește satisfacția împărtășirii focului omenirii, în pofida zeilor. Originale mi se par atât ideea, cât și prometeismul susținerii. Mulțumesc. | |