| = glaciar... | Farcău Pavel [14.Jan.05 14:23] |
| mai Vladimir, chiar că ești altul...da tare faină mai e poezia asta, nu știu, dar îmi pare a fi vorba aici de un delir consumat printre sloiuri de ghiață, și nu printre facliile ce veghează templele tutankamonilor....ai creat cîteva "imagini" ale îngerilor atît de mult dragi mie..." desigur îți voi expune cândva teoria mea despre îngeri nu au sex nici șosete albe sunt ființe de buze"...înfiorătoare....îmi lasă friguri pe șira spinării, iar ghiața acestor versuri o să o port la tîmple... well, my friend...great work... | |
| = erată | Farcău Pavel [14.Jan.05 14:24] |
| pardon....era ghEață... | |
| = s.o.s! | simona marcu [14.Jan.05 15:23] |
| doua dimensiuni avand o singura față, cei ce știu a locui o altă lume, nu a îngerilor, nici a viselor, cei ce sunt ființe de răsuflare și chemare, poate doar uneori sânge și pulpe, sferici translucizi într-o dezmierdare de ape, o singură călătorie, nonculoare, vrăjitorie ascultând arderea țigărilor neaprinse, două dimensiuni având un singur suflet, doua…unul singur… șarpe piele tigru cu drag | |
| = In-sos-iri-de-fior-duri | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| Imagini rupestre, fiori si un soi de salbaticie naturala din oamenii-tigri-serpi sau pur si simplu din pestiiuemzi si prea reci pe care ii rogi sa te ia copil. Sa nu te racesti, nu naufragia inca, farul iti este indrumare: farul spiritului tau acum cautind intortocheri in ape. Mi-a produs valuri calde ca intr-o incantatie, ca intr-o deposedare: "deșira-mă șarpe leapăda-mă piele sânge-mă tigru (să nu te sperii îmi e drag să descânt uneori) rece ingredient al unui sos secret". Sausse a la menthe... a toi... | |
| = erata | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| pestii umezi si prea reci, sa citesti mai sus, rog fur clipe sa mai pot scrie cite un gind cald ca o lacrima de peste. Drag, Ela | |
| + teorii | Alina Manole [14.Jan.05 16:56] |
| De bine: "ființe de buze". Versurile următoare sunt un întreg poem: "deșiră firul ciorapului tău dezvelind privirii / sensul căderii". De rău: prea mulți de "de" în prima strofă, "dormind" nu poate fi vers de sine stătător, prea mult despre fumat, subtitlul groaznic. Mă așteptam ca finalul să fie mai exploziv, lipsește parcă un vers, după "să mă-nfieze". Da, ești altul în poemul acesta. Curge frumos versul și nu se împiedică de lucruri doar de tine știute. :) | |
| = Multumesc | Albu Vladimir [14.Jan.05 17:24] |
| Paul... nu sunt altul... sunt tot acela numai ca mi s-a pus pata pe curva asta de viata si atat. Simona... ai citit intr-o cheie gresita... nu e nici un s.o.s. aici... aici sunt eu... bun, rau cum oi fi acum si in vecii vecilor... dupa cum probabil ai intuit nu sunt omul jumatatilor de masura si nu voi fi niciodata. Vladimir care nu mai are nici macar o nuanta... sa le ia dracu de nuante eu stiu cine sunt si ce vreau... Dumnezeu sa ma ajute. Daniela, Alina... multumesc pentru cuvintele voastre si pentru ca rezonati cu ceea ce scriu. | |
| + incantații ale sinelui rătăcit | Vasile Munteanu [14.Jan.05 17:43] |
| Viziune a unui niciodată "aici"; la limita gândirii, poate aparență, al limita afectivității un "iluzoriu dureros", care neagă orice aură de subiectivitate, de parcă între Kant și Kent nu ar fi decât un călător într-o gară pustie, care fumează și se gândește la sine. Paradoxul vine din aceea că prin această gară nu mai trece nici un tren, însă fiecare tren care ar fi putut să treacă aduce/duce lucrurile de/atât de departe încât par un alt domeniu închis și inaccesibil privirii omenești. Cine crede că e un "alt Vladimir" (și eu pot să mă înșel) nu distinge între un "Vladimir-criptat" și "Vladimir-necriptat". "De rău (vorba Almei :))": eu un fel de "index/subiectiv"; acum ți-a ieșit "poezie", însă riști să te "explici" singur. Chiar dacă nu am comentat decât rar poezia ta, mie îmi plăcea (a se reține subiectivismul) mai mult "Vașdmir-criptat"-ul. Poziei nu trebuie să îi scrii și note de subsol; fiecare intră în poezie cu totalitatea cunoștințelor pe care le are și înțelege cât îl ajută aceste cunoștințe. Pentru ceilalți există folclor și manele. Pe final, o urare în nota poeziei: "înfia-te-ar" "nudista anonimă/ nerușinat de goală". | |
| = Vasile | Albu Vladimir [14.Jan.05 18:29] |
| Multumesc Vasile. Stii cum e... toate urarile sunt de bine dar nu toate se implinesc... ma bucur sa te stiu aproape. | |
| = ... | simona marcu [14.Jan.05 18:35] |
| s.o.s.-ul era pentru mine...stiu, nu am sa ma fac vreodata inteleasa...e cel mai bun poem al tau citit de mine.Dar, fie cum vrei tu, atrage-ti raul asupra ta singur. Do it you way, Vlad! | |
| = Vladimir | Vasile Munteanu [14.Jan.05 18:39] |
| Nu cred în expresia "sens tare" (cred că amândoi știm de importantă este ea pentru unii :)); Urarea de final se referea la Eternitate. Cu respect, constant cititor, | |
| = Uneori si intotdeauna | Albu Vladimir [14.Jan.05 19:50] |
| Mi'raj... eu am inteles... mai greu dar am inteles... uneori esti mai incifrata ca mine iar eu sunt locuit de pasari negre. Insa furtunile sunt trecere si atat... cerul senin e permanenta. Vasile... bucuros de prezenta ta... inseamna mult pentru mine. | |
| = erata | simona marcu [02.Oct.05 19:06] |
| Din graba , din suparare...do it your way sorry.. :) | |
| = "te voi locui cindva"....super | Anni- Lorei Mainka [14.Jan.05 21:25] |
| m-ai atras intii cu sclipiri, ca pe urma sa ma asez si sa imi mai petrec ceva timp la aceste versuri ca la un "foc de tabara"....pentru mine azi un simbol al linistii si vietii, armoniei si multor posibilitati....si asta mi-au inspirat gindurile tale...pe care le-ai imbracat cu grija....sper sa te infieze pestii.....ea ii va ruga sigur | |
| = Metamorfoza unui stil | ioan peia [14.Jan.05 21:35] |
| Ehei, Vladimir, ce mult te-ai schimbat deodată ! Să înțeleg de-aci că ți-ai abandonat crezul poetic, sau doar că merită să experimentezi și un astfel de son ? Oricum, mie îmi place verbul tău, și transpus astfel, ba, poate, chiar mai mult, dat fiind plusul de limpezime adus. Și văd că nu numai eu sunt cel care are aceeași preferință. Există un risc , însă, pe care, dacă am să-l exprim, tu, sunt sigur că vei înțelege : anume, acela de a te apropia, fără a sesiza, cam prea mult de tonul general în care se oficiază stilistic pe acest sait. Căci, o astfel de tendință de unificare a unui anume ritual poetic, însoțit de o anume contextură, vizibilă fără prea mare efort, există, indubitabil. E și un lucru bun în chestia asta : unul, sau mai mulți, vor deveni virtuozi și vor confisca, - benefic, ce-i drept - toate aspirațiile de devenire ale celorlați. Poate vei fi tu unul dintre aceea! Dar, dacă nu, va trebui să revii la uneltele tale, încercând să le perfecționezi. Și nu numai tu... Și cei care se vor considera trădați întru crezul lor liric. Dar, asta-i situația!... | |
| = Comentatorilor mei | Albu Vladimir [14.Jan.05 22:20] |
| crazy moon... dark side of me... nu mai conteaza acum, nu-i asa? Anni... o femeie gandeste oarecum diferit de un barbat... acum sa nu credeti ca am descoperit aici un adevar esential:))... ma inspira insa perceptia ta... ma ajuta sa inteleg. Ioane... nu e schimbare de stil insa invariabil din cand in cand ma supar pe mine si pe viata si uite ce-mi fac :)) Sinceritate insa exista in ambele variante in care ma astern... sa zicem ca pe hartie... de drag cum suna :) | |
| = Sincer | Asavoaie Cristiana Maria [15.Jan.05 09:59] |
| Nu prea imi place poezie ta, imi pare rau, banuiesc ca nu e genul meu. Oricum, "degustibus" ceea ce apreciez totusi la ea: ritmul,adica eu am impresia ca e foarte rapid, creeaza suspans si anumite versuri luate separat pline de sens si care, parerea mea, lasa loc de interpretat. versul meu preferat din aceasta poezie este "ai prea multe sentimente in buzunarul salopetei de femeie" oricum, e doar parerea mea. | |
| = Maria | Albu Vladimir [15.Jan.05 14:18] |
| Maria... e dreptul tau sa iti placa versurile pe care le scriu... e bine ca mi-ai spus asta desi argumentul "gustului" nu ma multumeste... te mai astept. | |
| = deianara imbracata in rosu | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
| ... ca si cum ai rupe o pagina intreaga din viata ta, o distrugi pentru ca mai apoi sa incerci s-o predai intacta, de parca ne-ai spune: "iata cat sunt de impersonal, strivesc orice veleitate egoista, prefer discretia usor infatuata" elementele din pagina rupta revin in alte vesminte. e legitim a face asta fara sa te temi ca spunand ce ai pe suflet va indispune pe cutare si pe cutare. Nesus nu este pomenit alandala aici, are si el rolul lui bine definit inca de la prima strofa. cine ii stie povestea poate parcurge cu usurinta textul pana la final fara a mai fi nevoie de alte explicatii suplimentare. in rest, numai de bine despre poem q.e.d.:) p.s. cred ca era leu, nu tigru... dar oricum tu te folosesti atat de des de animale ca nu mai stii tu, ca autor, cum sa percepi simbolul:) p.s.2 nu-mi place acel kent mentholat acolo, da o nota mult prea personala si separa cumva aiurea limitele. e doar parerea mea, retine:) | |
| = Nia | Albu Vladimir [15.Jan.05 16:20] |
| Nia... o mare bucurie sa te regasesc in pagina mea... sunt in acest text cuprins, aproape inchis, m-am sufocat pana la limita cresterii petalelor pe crestet... apoi mi-am dat seama ca de fapt inchisoarea e doar proiectia mintii mele... P.S. E tigru desigur acolo... simbol personal... nestapanita pasiunea acestui animal ce moare daca este inchis, nesabuinta lui de a deveni erou, implicarea totala... si altele si altele. P.S. 2... Ai dreptate cu pachetul de Kent... dar el e un element de lagatura cumva... un fel de "si" mai aparte. Multumesc pentru trecerea peste versurile mele Nia. | |
| = am incercat sa gasesc rolul lui Nesus in poezia ta | raza de luna [02.Oct.05 19:06] |
| Nesus, a provocat moartea lui Heracles. Acesta o obtinuse pe frumoasa Deianira drept premiu la un turnir, dar, luind-o cu sine, a ajuns la un torent ale carui ape cresteau. Nesus a acceptat s-o treaca pe Deianira calare; Heracles a strabatut suvoiul, dar, intorcindu-se, l-a vazut pe Nesus fugind cu Deianira. L-a lovit cu o sageata otravitoare. Nesus, ca sa se razbune, a uns cu singele sau interiorul unei tunici si i-a sugerat Deianirei ca, daca Heracles va purta tunica, ii va ramine fidel pe veci. Increzatoare, Deianira i-a oferit-o sotului ei, care s-a trezit atit de incins, incit a preferat sa se urce pe un rug dupa ce s-a infasurat in pielea Leului din Nemeea, victima sa. Jupiter i-a acordat o moarte mai rapida, trasnindu-1, si 1-a asezat in ceruri unde o constelatie ii poarta numele. Si aici este subliniata opozitia dintre pericolele atractiilor si ale experientelor carnale si purificarea prin flacara spirituala | |
| = sapte | Stefan Livia [02.Oct.05 19:06] |
| Incerc sa respir prin acest sos dens, sa imi pot calma si linisti privirile obosite de-atatea doruri... Un poem care te primeste langa el, intr-o clipa neclara si, in acelasi timp singura dintre toate; un poem pe care l-am citit si recitit doar ca sa iti spun ca " te voi locui candva" parca se aude cantat in odaia unui strigat rebel. Altceva, nu mai stiu... Felicitari | |
| = Raza de luna, Livia | Albu Vladimir [16.Jan.05 11:21] |
| Raza de luna... multumesc ca ne-ai reamintit povestea cu pricina... am luat din acest mit doar o parte pe care am vrut sa o valorizez din punct de vedere poetic. Livia... ai prins ideea... toate se invart in jurul unui sens... | |
| = . | Ioana Barac Grigore [16.Jan.05 11:27] |
| si mie imi place "te voi locui...". un poem bun, Vladimir, chiar daca in jurul unui sens este destul de greu sa se invarteasca, nu? am o mica problema la titlu. inteleg ca este conotativ, dar daca este sosul celalat, fii mai explicit, sa sarim si noi cu cate o mana... :) | |
| = Ioana | Albu Vladimir [16.Jan.05 11:44] |
| Ioana :))... din pacate abia spre finalul poemului am ajuns si eu pe un tarm de mare... am un soi de intuitie mai aparte, un fel de sirena de ceata, care ma orienteaza in apele tulburi ale vietii... dar daca se va intampla ceva dubios o sa pun si punctele acelea la sos si mi-ar place sa te vad venind pe mustatile morsei :) Multumesc de trecere... | |
| = . | Ioana Barac Grigore [16.Jan.05 11:50] |
| eu ma gandeam sa iau acceleratul, dar daca vrei ceva la mustata, pot incaleca nisipul din clepsidra de o zi. numai sa nu bata vantul in sens invers, ca orbesc celelate vagoane si intra in deraiere... :) | |
| = bookmark | Cristian Oravitan [16.Jan.05 12:16] |
| poate ca ar trebui a existe si alte moduri de a´ti pune o e-legatura spre cate un text care iti place; am sarit peste varianta aia cu bookmark this page si mi´am facut acest semn de link indrugand baliverne din care, mai, draga autorule, sa intelegi ca mi´a placut si ii multumesc cititoarei tale Anni Lorei (si colegei mele "ba, femeie") ca mi te´a bagat sub nas! | |
| = Cristian | Albu Vladimir [16.Jan.05 18:39] |
| Cristian... ma bucur ca ti-a placut... multumiri Annei pentru "reclama" :)...va mai astept. | |
| = Ioana | Albu Vladimir [18.Jan.05 07:33] |
| Hahaha Ioana... abia acum am vazut... cu trenul iti va fi mai greu... pe care parte a pamantului cel rotund intentionezi sa o iei? | |
| = revad | Cristiana [12.Oct.08 18:41] |
| poate nu isi are locul comentariul pe care am de gand sa-l scriu si asta pentru ca e mai mult un comentariu la alt comentariu de-al meu (si poate ca e mai mult pentru mine)...de-acum..cred, patru ani e putin amuzant si cere ingaduinta iar poezia ta, acum, o vad drept o poezie de dorinta si amintire, de clipa lungita... o impletitura frumoasa de demult si de azi | |