| = tot pe tine te scriu | Raul Huluban [04.Jan.05 19:10] |
| diana, observ cum transpui tot mai bine, si asta ma bucura. e ceea ce ziceam atunci... trairi, vise, sentimente, dureri, etc toti avem, si aproape toti putem scrie versuri daca ne straduim. dar daca cele simtite de tine sunt tranpuse cat mai concret, la un mod intelept, atunci se vede un progres. (nu comentez felul in care scrii, stii bine, aceasta este doar o observatie. una care trebuie luata in considerare de cei care iubesc poezia sincer si sunt deschisi spre progres). despre poezie: imi place. ai inceput foarte bine, dar pe parcurs te-ai departat de ideea acea fixa, puternica de inceput: "si tot aici sunt, scriu". primele doua strofe sunt ok, dar apoi te-ai departat cred eu. ce spui e trait, stiu. dar vorbeam de ideea de inceput. numai bine, raul. | |
| = mersi | Diana Rizoiu [04.Jan.05 23:25] |
| Am observat și eu că m-am depărtat de la ideea de bază, dar ideile îmi veneau pe parcurs și le scriam. Mersi pt comentariu! | |
| = personal... | Monica Voinea [05.Jan.05 15:29] |
| cât m-a "atins" personalul tău, Dianet! pentru că, oricât de banal ar părea... se pare că nu toți gândim/ simțim diferit. "Și tot aici sunt, da ... Tot ție îți scriu Și mă întreb când se va termina tot Vreau să te aud ... Sunt doar amintiri Ce mă invită la un ceai ... Într-o camera cu morți ... nu ești Mi-e dor de tine ..." ufff... iubirea, mereu iubirea... și speranța care nu se dă plecată... îți mulțumesc și mă înfășor în strofa de mai sus... și, așa, m-aș duce, m-aș tot duce, dar nu știu încotro; căci am pierdut drumul, ori poate nici nu-l văzusem vreodată. | |